DAE sau tenebrele formulelor matematice bancare

By making the simple complex, the financial world sounds intelligent and makes you feel stupid when it comes to money. When you feel stupid, it is easier to take your money.
– The Conspiracy Of The Rich, Robert Kiyosaki

Transformand lucrurile simple in ceva complex, lumea financiara foloseste un limbaj „inteligent” care te face sa te simti prost cand vine vorba de bani. Cand te simti prost, e mai usor sa iti ia banii.

Ce inseamna DAE?

Conform sondajului de opinie pe care il poti gasi pe site-ul bugetulfamiliei.ro, doar 29% din cei care au participat stiu raspunsul corect (Dobanda Anuala Efectiva). Oare cati dintre acestia stiu, cu adevarat, ce inseamna DAE?

Am vrut sa scriu mai demult despre subiectul DAE. Faptul ca o fac acum se datoreaza unui articol scris de Cristian Orgonas, care relateaza cazul unei institutii financiare non bancare care da credite cu DAE 437%.

Este vorba despre un credit la care, pentru cei 1000 RON primiti, trebuie sa dai inapoi in rate saptamanale de 57,8 RON, 1502,8 RON in 6 luni. Imediat dupa aparitia articolului, o mana de vajnici cititori revoltati l-au acuzat pe autor ca furnizeaza date gresite, ca nu stie sa calculeze, ca e un amator care scrie dupa auzite, etc.

Din pacate pentru cei care iau creditul, calculul DAE era corect, pentru ca DAE nu e dobanda obisnuita, ci un coeficient mai complex, care ia in calcul, printre altele, si perioada de timp in care se returneaza creditul.

DAE este reglementat de Legea 289/2004, pe care o puteti citi aici. In aceasta lege se da formula de calcul a DAE si exemple practice. Pentru curiosi, iata formula:

K=m                 K'=m'
___     A(K)        ___      A'(K')
\   ------------- = \    -------------
/__ (1 + i)^t(K)    /__  (1 + i)^t(K')
K=1                 K'=1

unde

• K = numarul de ordine al unui imprumut;
• K’ = numarul de ordine al unei rambursari sau al unei plati a cheltuielilor;
• A(K) = valoarea imprumutului pentru numarul de ordine K;
• A'(K’) = valoarea unei rambursari sau a unei plati a cheltuielilor pentru numarul de ordine K’;
• SUMA = semnul care indica o insumare;
• m = numarul de ordine al ultimului imprumut;
• m’ = numarul de ordine al ultimei rate de rambursat sau al ultimei plati a cheltuielilor;
• t(K) = intervalul, exprimat in ani si fractiuni de ani, intre data imprumutului nr. 1 si data imprumuturilor ulterioare de la nr. 2 la m;
• t(K’) = intervalul, exprimat in ani si fractiuni de ani, intre data imprumutului nr. 1 si data ratelor de rambursare sau a platilor cheltuielilor de la nr. 1 la m’;
• i = dobanda anuala efectiva care poate fi calculata (fie algebric, fie prin aproximari succesive, fie printr-un program pe calculator) atunci cand ceilalti termeni ai ecuatiei sunt cunoscuti prin contract sau in alt mod.

Mai simplu, aceasta se poate calcula folosind functia XIRR (o varianta a Internal Rate of Return) din Excel, functie care se gaseste numai in pachetul aditional Analyst Toolkit.

Iata ce spune un director de banca

DAE este o mare prostie. In primul rand, nici macar un angajat al bancii nu-l poate calcula daca nu are formula introdusa direct pe calculator, in fata. Apoi, DAE merge pe mai multe formule de calcul, cu plati egale sau inegale, si pe aproximari viitoare care pot sa nu corespunda deloc cu piata.

sursa

Ca sa va bag si mai tare in ceata, va voi spune ca DAE se calculeaza diferit de la o institutie financiara la alta, ceea ce a facut ca UE sa ceara uniformizarea modalitatii de calcul a DAE, uniformizare care va avea loc din 2010 (sursa).

Transformand lucrurile simple in ceva complex, lumea financiara foloseste un limbaj „inteligent” care te face sa te simti prost cand vine vorba de bani. Cand te simti prost, e mai usor sa iti ia banii.

Nici nu e de mirare ca lumea nu stie de care picior sa-l apuce pe DAE! Si totusi, DAE se foloseste si ne da informatii despre creditul pe care il vei lua. Voi incerca sa iti explic pe romaneste ce inseamna DAE si cum trebuie apreciat.

Daca te uiti cu atentie la formula de calcul al DAE, vei vedea doua variabile care sunt cheia unei explicatii simple, si anume:

• m’ = numarul de ordine al ultimei rate de rambursat sau al ultimei plati a cheltuielilor;
• t(K’)= intervalul, exprimat in ani si fractiuni de ani, intre data imprumutului nr. 1 si data ratelor de rambursare sau a platilor cheltuielilor de la nr. 1 la m’.

Aceste doua variabile ne spun ca DAE depinde de:

• numarul de rate in care rambursezi imprumutul;
• durata de timp in care rambursezi imprumutul.

Ca sa intelegi, iti voi da un exemplu. Vei primi un imprumut de 1000 RON pe care trebuie sa-l restitui. Va trebui sa restitui 1500 de RON.

1. cum iti convine, sa-l restitui in 15 rate sau intr-o rata?
2. cum iti convine, sa-l restitui peste o saptamana sau peste un an?

Evident, lumea prefera sa restituie:

1. in cat mai multe rate (pentru ca tu depinzi de un salariu lunar);
2. pe o perioada de timp cat mai mare (ca sa ai rate cat mai mici deci usor de suportat).

Plecind de la aceste concluzii de bun simt si DAE va fi mai mic daca imprumutul e restituit pe o perioada mai mare si in rate mici.

Parca mai merge, nu?

N-are rost sa te chinui sa calculezi DAE. Poti sa-l folosesti empiric in aprecierea usurintei cu care se restituie un imprumut. Iata cateva idei (la data in care a aparut articolul):

• DAE mediu pentru credite de nevoi personale se invart in jur de 27%
• DAE cel mai mare, pe piata creditelor nevoilor personale este 35.45%
• DAE in cazul descris de Cristian Orgonas era 437%

(conform sursa 1 si sursa 2)

Ca atare:

• un DAE sub 25% se inscrie in normalitate (credite nevoi personale);
• DAE intre 25-30% inseamna sa deschizi bine ochii;
• tot ce inseamna DAE peste 30% trebuie sa te intrebi daca merita;
• 437%? hei, ai inebunit?

Daca vrei lucrurile si mai simplu, se poate. Cand te duci la o banca pentru un credit, intreaba:

1. cati bani primesti in mana;
2. cat trebuie sa dai inapoi, inclusiv cheltuieli aditionale (vezi mai jos);
3. durata creditului;
4. rata lunara;
5. cheltuieli aditionale legate de credit (comision de acordare a creditului, comision de gestionare a contului, asigurari legate de credit, etc. etc.)

Adica:

• iti convine cat profit face banca de pe spatele tau?
• iti convine cat va trebui sa platesti rate pentru produsul pe care il cumperi?
• iti permiti rata lunara?

Sunt intrebari simple la care poate raspunde toata lumea. Uita de DAE si vezi daca te simti confortabil cu raspunsurile la intrebarile de mai sus.

Concluzie

Ca atare, cand banca iti mai flutura prin fata termeni exotici, ai curajul de a spune un nu politicos, cerand timp ca sa te informezi asupra situatiei. Altfel risti sa platesti a proasta, ca fraierul.