Are sau nu implicatii faptul ca suntem relativ apropiati de aproape orice persoana din lume? Ce implicatii ar putea sa aiba acest lucru in ce priveste sanatatea?
Haideti sa facem o analogie intre experimentele cu pachete trimise catre destinatari necunoscuti expeditorilor si ceea ce constituie capul de afis al stirilor din aceasta perioada: pandemia de gripa A.
In ce priveste experimentele cu pachete, putem vorbi despre:
- expeditor,
- destinatar,
- pachet (plicul sau cutia, adica ambalajul),
- continutul pachetului,
- intermediari,
- relatiile dintre intermediari,
- grade de separatie.
Cum ar arata transpus acest model in ce priveste gripa?
Expeditorul este acel copil din Mexic, de la care – se pare – a pornit epidemia. Destinatarul nu exista, insa virusul nu stie acest lucru si il cauta! :) Am putea sa spunem ca destinatarul este necunoscut. Intocmai la fel, cei mai multi intermediari care participau la experimentul cu pachete (de fapt toti, mai putin ultimul dinaintea fiecarui destinatar) nu cunosteau destinatarul.
Intentii bune, pachet nedorit, virus nesimtit
Pachetul si continutul pachetului nu sunt altceva decat motivatia si obiectul tranzactiei.
Spre exemplu, un domn ia un buchet de flori pentru sotia sa, de la florareasa din coltul strazii, dar florareasa (bolnava de gripa) ii si tuseste in nas. “Continutului” pentru care s-a platit i se adauga si tulpina de virus. Minuscula, dar foarte activa. Astfel, “impachetat” in dorinta sotului de a-si manifesta dragostea fata de sotia lui, virusul isi schimba gazda. Apoi, la cateva zile dupa, cu un simplu sarut, trece si la sotie.
Tipuri de legaturi
Relatiile dintre intermediari pot fi stranse sau intamplatoare. Cu alte cuvinte, legaturi tari si legaturi slabe. Ambele tipuri de legaturi sunt extrem de importante. In interiorul retelelor, comunicarea se face prin intermediul legaturilor tari. Legaturile slabe conecteaza retelele intre ele. Am mai putea sa numim cele doua tipuri de legaturi “liniar” si “random”.
Exemple de legaturi tari: relatii de convietuire sociala, de rudenie, de prietenie, de parteneriat, de vecinatate. Exemple de legaturi “random”: vanzator-cumparator, sofer de autobuz-pasager, speaker la conferinta – invitati, vecini de scaun in mijlocul de transport sau pe stadion, portar-vizitator.
In exemplul de mai sus, intre sot si florareasa exista o legatura slaba (data de interactiunea intamplatoare dintre ei), dar deosebit de semnificativa, iar intre sot si sotie – una tare.
Mai intotdeauna se poate vorbi si despre o calatorie. Pachetele din experimentul lui Milgram erau trimise cu posta. In cazul gripei A, persoanele purtatoare de virus vin de la New York, calatoresc la parinti etc. Altfel spus, virusul si-a luat caraus cu relatii si sentimente.
Cat despre gradele de separatie, nici nu vreau sa mai vorbesc! Se pare ca de la copilul mexican pana la noi sunt mai mult de 6 dar, din pacate, nu putem spune si ca numarul tinde spre infinit. In plus, acum, numarul “expeditorilor” a crescut foarte mult. Cam cu 30.000. :(
Lumea mica
Desi nu cunosc pe nimeni in Amsterdam, prietena unui prieten tocmai a venit de acolo. Si este racita. :) Asa ca, va spun, lumea este cu adevarat mica, indiferent daca luam in calcul sau nu tehnologiile de comunicatie!
Avand in vedere cele de mai sus, cel mai nociv virus ar fi unul care se transmite prin comunicare (deja experimentam cu Internetul lucrul acesta – virusii de computer dau mari batai de cap). Ar fi un virus pentru gandire, exact ca si ideile, dar cu o structura oarecum primitiva si contagioasa. Ma intreb daca nu cumva chiar exista de mult timp asa ceva.
In experimentul cu pachete mai exista un rol: initiatorul studiului. Poate ca nu se aplica si la pandemia de gripa. Dar exista o posibilitate ca acest fenomen sa fie premeditat. Voi ce spuneti?
In concluzie, studiul bolilor transmisibile presupune nu numai intelegerea modului in care bolile se transmit biologic, ci si intelegerea retelelor sociale. Va doresc o distanta cat mai mare in grade de separatie de purtatorii de virusi!