Am avut ocazia sa aflu acest concept – the wireless mind, mintea dincolo de simturi – de la Swami Muktidharma, mentor spiritual in traditia yoghina, care a vizitat Romania saptamana trecuta.
Am fost impresionat de intelepciunea sa – astfel ca acest articol practic nu imi “apartine”, fiind compus aproape in totalitate din ideile aflate de la el. Speram sa revina, astfel incat tot mai multi oameni sa beneficieze, in viata de zi cu zi, de solutii eficiente pentru a realiza echilibrul intre lumea materiala si cea spirituala.
Separarea
Intrucat, asa cum spunea Swami, exista un motiv important pentru care avem un corp fizic. Acela de a avea posibilitatea sa lucram asupra materiei, a naturii noastre umane, de a purifica mintea de poluanti, “virusi”, impresii stocate profund in inconstient de generatii intregi.
Nu poti avea experiente spirituale fara o minte antrenata, separata de aceste impresii ascunse. Primul proces pe care ai nevoie sa-l infaptuiesti este acela de a te separa de ceea ce nu te lasa sa fii o fiinta umana pe deplin. Nu poti cauta sa-l cunosti pe Dumnezeu cu o minte ce nu e libera.
Dupa ce iti stapanesti natura umana, natura spirituala vine singura catre tine. Nu o cauta – intrucat munca ta e sa lucrezi cu emotiile negative, cu lacomia, ura, violenta, posesivitatea, ego-ul. Abia dupa ce ai infaptuit aceasta munca, ce iti sta in puteri, lumea spirituala se deschide, de la sine.
Yoga este o disciplina a acestui proces de separare. Abia dupa aceea poate avea loc procesul de uniune cu Sursa din care venim cu totii. Iar aceasta uniune nu are nevoie de nicio tehnica sau traditie spirituala – ea se produce de la sine in cel care este pregatit.
Conectarea
Mintea e cu noi intotdeauna si peste tot. Experienta vietii noastre este de fapt experienta mintii noastre. Iar noi nu stim sa traim in armonie cu ea – ceea ce creaza in viata noastra boli, nefericire, suferinta.
Traim cu o “low frequency mind” – minte ce functioneaza pe frecventa scazuta, fiind epuizata energetic de concentrarea atentiei noastre pe problemele vietii de zi cu zi. Dar pentru a experimenta profunzimea fiintei noastre avem nevoie sa crestem frecventa energie mentale. Avem nevoie de “wireless mind”.
Noi percepem lumea in creier, prin simturi. Este o lume a materiei, inselatoare, intrucat “lumea reala” se afla dincolo de ele. Iar pentru a o accesa, e necesar sa invatam sa ne conectam la realitate in mod direct, “wireless”, fara ajutorul simturilor.
Pentru a patrunde “dincolo”, in spatiul vast al inconstientului personal si colectiv si pentru a ramane constienti, avem nevoie sa reinvatam cum sa ne relaxam. O relaxare atat de profunda incat sa pierdem “constiinta corporala” data de simturi si sa incepem sa percepem realitatea altfel. Noi facem acest lucru in fiecare noapte, dar fara a ne pastra constienta. Cum facem asta ziua, insa?
Poarta
Poarta dintre cele doua lumi in care traim simultan – cea materiala si cea energetica, spirituala – o reprezinta propria respiratie. O minte linistita, “meditativa” are ca aliat o respiratie calma, inceata, armonioasa. Cand ne observam respiratia percepem ceva dincolo de ea: prana, energia. Ea este de fapt cea mai importanta hrana care ne sustine viata.
Cand inspiram incet si profund dam ocazia corpului sa primeasca un influx mai mare de energie. Prana, energia cosmica se combina cu rezerva ta de prana, o improspateaza, o dinamizeaza, sprijina procesele celulare – iar acesta e motivul pentru care respiratia corecta are o insemnatate covarsitoare.
Cand dormim, ritmul respiratiei incetineste si mintea constienta este “blocata”, avand acces catre inconstient. Cand intram intr-o relaxare si meditatie profunda are loc acelasi fenomen. Cu o postura corecta, fara tensiuni, ritmul respiratiei incetineste, pierdem treptat perceptia corpului si putem patrunde in inconstient – de data aceasta, fara a adormi, ca noaptea, ci pastrandu-ne constiinta.
Acesta este modul in care putem explora realitatea descoperind esenta ei, ceea ce este neschimbator, permanent. Astfel, ramanem mereu in centru si, asa cum spunea Swami, putem pastra aceeasi atitudine in fara oricarei experiente a vietii – ceea ce reprezinta modul corect de a trai.