Pe umerii marinarilor apasa o dubla responsabilitate. Aceea fata de siguranta propriului echipaj pe care au datoria de a-l conduce cu bine spre tarm. Si aceea fata de propria familie ramasa acasa, pe care au datoria sa nu o lase in ghearele deznadejdii.
Am ajuns la concluzia ca valoarea noastra umana este data de suma celor de langa noi pe care reusim sa-i influentam in bine. Si in acelasi timp, a celor pe care reusim mai mult decat sa-i ajutam. A celor pe care reusim sa ii invatam un mod de viata care le va schimba pentru totdeauna existenta.
Iluzia solutiilor eterne
Viata ofera raspunsuri uluitor de variate. Testul grila se transforma de cele mai multe ori intr-o singura intrebare cu raspuns deschis: “Ce vrem noi de fapt?”. Avem curajul sa codam si apoi sa introducem in baza de date raspunsurile la aceasta intrebare?
S-ar putea sa ne surprinda si sa ne deranjeze ceea ce vom citi. Cred ca vom fi uluiti. Si precum o motocicleta gonind in miez de noapte spre o cabana inchisa, rasul nostru ironic si atotstiutor se va scurge intr-un beci plin de vin vechi, dar si de soareci.
Acolo se ajunge. Intr-o fundatura. Iar solutia pentru propria noastra ascensiune poate fi furnizata de mintea cu care suntem inzestrati, de constiinta noastra si de pasiunea care fierbe in noi si sta sa iasa la suprafata de fiecare data cand este nevoie de ea.
Ce avem de facut pentru a progresa? Incotro ar trebui sa ne indreptam? Vom gasi ceva mai bun in alta parte? Suntem dispusi sa ne asumam raspunderea pentru propria noastra decizie de a ramane sau de a porni la drum? Cat de mult putem suporta riscul si incertitudinea? Cat de mult ne pasa de ceea ce vor spune cei din jur?
Eu pot fi fericit doar daca fac lucruri pentru care am o pasiune imensa! Pot fi fericit doar daca simt ca nu sunt a 5-a roata la caruta si opinia mea conteaza. Pot fi fericit doar daca simt ca pot contribui cu adevarat la ridicarea unor proiecte, oameni si idealuri. Iar daca sunt fericit, de cele mai multe ori sunt si performant.
Dar pe tine? Ce anume te motiveaza? Ce este atat de important incat sa te faca sa strigi de nebun in mijlocul noptii ca asa nu se mai poate?! Cine este personajul care iti aduce manusile de box cu care iti rapui cosmarurile si nelinistile? Sunt raspunsurile la aceste intrebari valabile pe tot parcursul drumului vietii tale? In functie de ce anume variaza acestea? Iar daca nu variaza, o fi asta un semnal de normalitate?
Nu cred in marinari perfecti. Nu cred in ape cuminti. Dar cred in onestitatea de a lupta atat cat iti permit puterile, ba chiar putin mai mult! Si mai cred in progresul uman. Acela care indiferent de varsta, pregatirea sau contextul de viata pe care le traversam vine langa noi atunci cand realizam faptul ca a venit momentul sa preluam controlul. Toate celelalte vor deveni niste amanunte.
O decizie este actiunea pe care un sef trebuie sa o faca atunci cand are informatii atat de incomplete incat raspunsul nu apare de la sine.
– Arthur Radford
15 răspunsuri
Draga Ovidiu,ca si tine ,sunt fericita atunci cand fac ceva cu placere ,cu pasiune .Si asta se cunoaste in calitatea lucrului pe care il fac si in faptul ca nu obosesc prea repede,am suficienta energie pentru a-i sustine moral pe cei din jurul meu si a-mi duce la bun sfarsit si cu maximum de eficienta obiectivul pe care mi l-am propus!Ce anume ma motiveaza cel mai mult?Convingerea ca pot face orice,increderea in capacitatile mele .Nici un campion olimpic(ca tot s-a terminat de curand Olimpiada)n-ar fi reusit fara ani de antrenamente si momente in care s-a incurajat pe sine insusi,a strans din dinti si a pornit mai departe!Si mai cred ca tu ai mare dreptate,valoarea unui om e data de numarul persoanelor pe care reuseste sa le transforme in bine ! Pe mine ma ajuti din punctul asta de vedere,Ovidiu!Prieteni,cine e de acord cu mine,sa scrie un comentariu pentru Ovidiu!Ce ziceti,are valoare?Sa aveti o zi buna cu totii!
Totul pleaca de la cititorii nostri minunati, asa cum esti si tu, Elena! :) Singuri nu am avea niciun farmec :P .
Multumesc mult!
Cu valoarea umana ai perfecta dreptate. Si cu lucrurile pentru care ai pasiune…
Pasiunea ne impinge inainte in momentele grele.
Si tu ai dreptate in mai tot ce scrii in articolele tale :P . Multumesc, Marius! :)
Articolul acesta a aparut in cel mai bun moment. A aparut exact dupa ce mi-am indeplinit inca un vis dupa lista mea care „creste” incontinuu. Ce anume ma motiveaza? In primul rand, imi place sa fac parte din minoritate: a celor de varsta mea. Am observat ca majoritatea tinerilor de acum nu are scopuri in viata; ei nu se gandesc la viitor, nu stiu nici macar ce inseamna sa ai un vis si sa il indeplinesti. Iar eu nu vreau sa fac parte din aceasta majoritate. In al doilea rand, ador sa simt sentimentul acela de fericire pura. Ai avut un vis iar dupa multe incercari, dupa ce multe persoane nu au avut incredere in tine, tu ai reusit sa il duci pana la capat. Astfel le demonstrezi lor dar mai ales tie ca stii ce faci si poti chiar si de unul singur. Si nu in ultimul rand, ceea ce ma motiveaza cel mai mult sa merg intotdeauna mai departe e faptul ca din fiecare greseala, fiecare incercare, invat ceva. Ce poate fi mai frumos decat atat?
Intrebai la un moment dat „Cine este personajul care iti aduce manusile de box cu care iti rapui cosmarurile si nelinistile?” Cred ca acel personaj sunt chiar eu, pentru ca doar eu pot decide cand si cum imi pot rapune nelinistile:)
„valoarea noastra umana este data de suma celor de langa noi pe care reusim sa-i influentam in bine.„
Wooow ! Ca teorie suna minunat. In practica insa… costa. E adevarat ca a citi un articol aici nu costa. E adevarat ca si psihologul (si trainerul si toti cei implicati pe aproape) este si el om si trebuie sa manince. Este adevarat ca atunci cind cazi e de datoria ta sa te scoli, in primul rind. Rar vine cineva sa-ti intinda mina iar Maica Tereza parca a murit, dupa stiinta mea. E bine cind esti in tunel sa vezi macar luminita de la capat. Dar daca nu o vezi ? Daca cel de linga tine are capacitatea sa o vada dar nu-ti spune ? Sau iti cere bani pentru asta ?
Stiu, stiu, se cheama consultanta.
Nu e teorie,Marian!Atunci cand tu esti fericit sau macar linistit ,ai o anume stare in care chiar inconstient poti calma si linisti,poti da speranta sau macar o vorba buna celor care au nevoie! Si astea nu costa bani! Sa stii ca un om bucuros un om impacat cu ceea ce-i ofera viata ,un om constient si care a investit timp in dezvoltarea sa interioara n-o sa-ti ceara niciodata bani pentru a-ti fi de ajutor ! Vezi EMPOWER.ro!!!
Si pentru mine acest articol a aparut in cel mai bun moment: ceva ce cauti sa citesti atunci cand ai emotii: ei aveam ieri o intalnire cu sefii mei sa vada ultimele rezultate si-au fost placut impresionati; am fost si eu multumita, mai ales cand stiu cat am muncit pt ele si este adevarat e super cand iti sunt recunoscute meritele, cand seful te lauda, cand esti apreciat(„sunt un cub fericit!!!”). Asta-mi da energie si ma face sa dau tot ce-i mai bun din mine pentru atingerea obiectivelor (evident pentru rezultate si mai bune). Este nemaipomenit sa stii ca ai langa tine oameni care te sustin, care te incurajeaza, asa cum sunteti voi cu fiecare articol pe care-l scrieti facandu-ne constienti de potentialul nostru, indiferent de provocarile vietii.
Marian, ceea ce spui tu e corect.
Dar si ceea ce spun eu :) . Daca se intampla asa cum ai descris, asta spune cate ceva despre valoarea omului respectiv.
Roxana, ma bucur foarte mult sa aflu asta :) .
Fericirea se contruieste pas cu pas :) .
Elena, ca de obicei alaturi de noi. Ne bucuram si iti multumim pentru sustinere :) .
Si totusi mai am puterea sa rid fiindca mi-am adus aminte de o comedie.
Un tip in apa mai avea putin si se ineca; cu stinga dadea disperat ca sa se mentina la suprafata si cu dreapta facea semne fluturind-o de la stinga la dreapta si invers. De auzit „help„ nu se auzea fiindca avea gura plina cu apa.
Citiva aiuriti de pe mal s-au apucat sa-i faca si ei cu mina: salut, salut !!!
Eu inca mai rid dar in curind imi revin si imi trece.
Rasul lumineaza chiar si cele mai intunecate locuinte, Mariane.
Da, dar din pacate se pare ca nimeni nu a inteles nimic. Si asta nu mai e de ris.
Mariane, iti multumesc pentru comentarii.
Hai sa ne concentram pe lucrurile constructive.