Chiar dacă pentru mulţi dintre noi digital signage este un concept nou, la un moment dat, în viaţa noastră, am interacţionat mai mult ca sigur cu ceea ce ţine de acest tip de tehnologie. Cine nu şi-a comandat măcar o dată mâncare, în fast food, de pe ecrane tactile sau câţi dintre noi nu am consultat hărţi digitale în aeroporturi ori gări? Digital signage presupune în primul rând interacţiune (şi atragerea atenţiei), iar impactul direct pe care îl are asupra utilizatorului este unul dintre marile avantaje. Dar digital signage înseamnă mai mult decât atât. Să aruncăm o privire generală asupra conceptului – când a fost folosit pentru prima dată, ce înseamnă, la ce tipuri de industrii se pretează şi cum a evoluat de-a lungul timpului.
Digital Signage: când a fost folosit conceptul pentru prima dată
La începutul anului 1992, într-un centru comercial din Marea Britanie, un agent de pază – neştiind termenul potrivit – s-a referit la o reţea de video wall-uri folosind cuvintele „digital signage“. Cu mult înainte de apariţia ecranelor plate de înaltă definiţie, conţinutul de pe VHS-uri şi DVD-uri rula pe televizoare cu tub. Când modelele de televizoare cu ecran subţire au devenit mai permisive ca preţ (în prima parte a anilor 2000), retailerii au început să le dea o valoare comercială, să le folosească în scop publicitar – după cum făcuseră în anii ’70, când au intrat VCR-urile pe piaţă. Aşa că, televizoarele cu ecran plat s-au transformat în mijloace de promovare în multe magazine şi spaţii publice, înlocuind clasicele bannere şi postere din hârtie.
Anunţurile publicitare prezentate astfel în spaţiile comerciale au avut un impact direct asupra clienţilor, atrăgându-le atenţia şi influenţând creşterea vânzărilor. Cu toate astea, conţinutul nu era afişat suficient de dinamic, imaginile încă erau statice sau sub forma unor simple înşiruiri. De-a lungul timpului, conceptul va înregistra o evoluţie spectaculoasă, fapt care se datorează nu doar tipurilor de display-uri folosite şi versalităţii spaţiilor şi domeniilor în care poate fi aplicat, ci şi caracterului dinamic dat de conţinutul rulat.
Aşadar, ce înseamnă Digital Signage?
Aşa cum aţi remarcat din scurtul istoric al conceptului de digital signage, scopul iniţial a fost promovarea unui produs, aducerea unui serviciu în atenţia consumatorilor. Pe măsură ce lumea s-a digitalizat din ce în ce mai mult, acestui scop i s-au alăturat şi altele: transmiterea unui mesaj, afişarea unor informaţii importante, de interes publicului (exemple: ecranele din aeroporturi prin care pasagerii află detalii despre curse sau chioşcurile interactive din unele oraşe, cu orarul mijloacelor de transport în comun). Comunicarea, la rândul ei, este îmbunătăţită prin intermediul serviciilor de digital signage – într-o companie din Canada, ArcelorMittal mai exact, angajaţii află diferite noutăţi datorită display-urilor amplasate la locul de muncă (mesajele pot avea legătură cu modificările de natură internă, indicatorii de performanţă sau pot consta în metode de prevenire în caz de accidente).
În concluzie, dacă ar fi să formulăm o definiţie, ea ar suna în felul următor: Digital Signage este un mod inteligent de afişaj electronic prin intermediul căruia sunt prezentate informaţii, mesaje, clipuri sau imagini publicitare. Conţinutul media rulează pe monitoare sau ecrane profesionale (display-uri LCD, LED, plasmă, imagini proiectate etc), este controlat de la distanţă şi poate fi adaptat atât la spaţiul public, cât şi la spaţiul privat.
Ca o curiozitate, legat de tipul de ecrane folosite prin tehnologia digital signage, la Harvard Business School, există o sală de cursuri cu scopuri multiple, absolut spectaculoasă: conţinutul prezentărilor este proiectat pe un ecran curbat de dimensiuni impresionante – lăţimea de 18.8 m şi înălţimea de 6.2 m.
Digital Signage: la ce ajută şi tipurile de industrii la care se pretează
Soluţiile de digital signage pot fi puse în practică în spaţii dintre cele mai variate şi se pretează la industrii dintre cele mai diverse: de la magazine de cartier, farmacii, pub-uri, restaurante, bănci, spitale, şcoli, universităţi, până la centre comerciale, super şi hipermarketuri, instituţii de stat, hoteluri, muzee, aeroporturi, gări şi stadioane. Un studiu publicat recent a subliniat un aspect interesant legat de expunerea OOH (out of home advertising) în contextul epidemiei de coronavirus: în America, s-a observat o creştere de 4% a prezenţei consumatorilor în magazinele din apropierea casei lor, prin urmare expunerea OOH în zonele mai puţin circulate a crescut.
Revenind la utilitatea serviciilor de digital signage, iată mai jos o parte dintre avantaje:
- publicitate (publicitatea prin digital signage poate fi utilizată pentru a direcţiona atenţia clienţilor şi a promova servicii);
- branding (gradul de conştientizare al unui brand poate creşte printr-o grafică ilustrativă sau mesaje potrivite mărcii respective);
- accesul la informaţii interne (pentru angajaţi, elevi, studenţi, în interiorul companiilor, şcolilor, universităţilor);
- accesul la informaţii de ordin public (şoferii prinşi în trafic pot afla informaţii şi indicaţii despre trafic sau rute mai lejere);
- prezentarea unor detalii importante legate de un produs (afişarea mesajelor de marketing asociate unui produs – amănunte privind conţinutul sau utilizarea produsului);
- vizibilitatea (plasarea display-urilor în puncte cheie atrage atenţia consumatorilor);
- îmbunătăţirea experienţei clienţilor (exemplu: soluțiile de tip wayfinding implementate în spaţiile publice – arene sportive, mall-uri, spitale etc);
- entertainment (prin varierea conţinutului mediu, timpul de aşteptare este perceput altfel).
Cum va arăta viitorul Digital Signage
Modul în care va evolua tehnologia digital signage ţine în primul rând de felul în care va integra inteligenţa artificială (AI). Prin asimilarea AI, tendinţa este de personalizare şi de anticipare a dorinţelor consumatorilor. Lumea se digitalizează de la o zi la alta, ecranele devin din ce în ce mai performante (iar performanţa nu e dată doar de forma lor – curbate, pliabile etc – ci şi de rezoluţia avansată), prin urmare impactul direct şi interactivitatea au de câştigat. Însă integrarea inteligenţei artificiale rămâne totuşi marea provocare. AI îşi va dovedi cu adevărat puterea doar în momentul în care clientul o va accepta pe deplin şi când nu va considera tehnologia ca pe o intruziune în spaţiul privat.
Într-un viitor deloc îndepărtat, este posibil să experimentăm recunoaşterea facială şi să beneficiem de un conţinut media targetat strict pe preferinţele personale.
