Te adaptezi sau… te SUPRA-adaptezi?

Esti mereu preocupat de dorintele celorlalti si incerci sa le faci tuturor pe plac? Iti inviti prietenii la tine acasa dar tu nu ai timp sa te bucuri de petrecere pentru ca esti prea preocupat ca fiecare sa se simti bine? Nu contrazici nici chiar atunci cand ai argumente solide, de teama sa nu strici relatia? Te surprinzi deseori adresand laude si complimente exagerate celorlalti? Reactionezi disproportionat la cea mai mica critica?

Daca raspunsul la aceste intrebari este pozitiv, este posibil sa fii… supra-adaptat.

Ce inseamna supra-adaptarea?

In psihologie, termenul de supra-adaptare este descris ca “modificarea comportamentului in functie de felul in care credem ca va simti, gandi sau actiona interlocutorul daca am actiona intr-un anumit fel” (“Spune drept sau o sa te comporti stramb”, Abe Wagner).

Este un comportament pasiv, in care persoana se supune dorintelor pe care crede ca le au altii, fara a tine cont de propriile dorinte.

Cum incepe supra-adaptarea?

Supra-adaptarea incepe din primii ani de viata, in care copilul “ghiceste” ce ii place sau nu parintelui. De obicei, copilul supra-adaptat provine dintr-un mediu in care este invatat de mic de puna nevoile celorlalti deasupra nevoilor personale. Foarte probabil, i s-a spus ca a te ocupa de propriile nevoi este “egoist”. Copilul este invatat ca trebuie sa castige afectiunea celorlalti, iar pentru a primi, este nevoie ca mai intai sa ofere.

Care sunt avantajele supra-adaptarii?

Persoana supra-adaptata se poate simti deseori utila, importanta si valorizata. Prin comportamentul sau isi linisteste principiile educationale si morale, aratandu-si “ce om bun sunt, intrucat ma ocup intotdeauna de altii”.

Totodata, deseori supra-adaptarea va fi valorizata de oamenii cu care persoana este in relatie. Astfel, mediul il poate considera pe supra-adaptat drept serviabil, adaptabil si intelegator.

Care sunt dezavantajele supra-adaptarii?

O persoana supra-adaptata isi neaga si isi desconsidera propriile nevoi si astfel se indeparteaza de sine. In interiorul sau, se simte neacceptata si de aceea depune o energie imensa pentru a fi in final acceptata.

De fapt, o persoana supra-adaptata concepe greu ca poate fi iubita asa cum este. Ii este greu sa isi vada valoarea intrinseca si se forteaza sa faca mereu ceva pentru a castiga iubirea celorlalti.

Totodata isi poate altera si relatiile cu cei din jur. La nivel inconstient, se asteapta ca si ceilalti sa aiba aceeasi grija fata de ea. In cazul in care acest lucru nu se intampla, apar frustrari, reprosuri si victimizare. Mai mult, din dorinta de a face tuturor pe plac, poate fi perceputa ca “fara coloana vertebrala” sau slugarnica.

Cum putem limita supra-adaptarea?

1. Iubeste-i pe altii asa cum te iubesti pe tine. Ai grija de tine pentru a putea avea grija de altii. Inlatura senzatia de vinovatie care apare atunci cand iti dedici timp tie. Iata o posibila mantra “Merit sa am grija de mine! Merit sa imi dedic timp mie!”

2. Invata sa primesti. Persoanelor obisnuite sa daruiasca le este uneori greu sa primeasca. Primeste chiar daca afectiunea este manifestata intr-un alt mod decat cel specific tie.

3. Accepta ca este imposibil sa “te placa toata lumea”. Invata sa traiesti linistit in conditiile in care nu toata lumea este de acord cu tine. Iar un prim pas pentru ca si ceilalti sa te accepte, este sa te accepti si sa te placi chiar tu!