Unul dintre autorii motivationali caruia ii citesc frecvent newsletterele spunea odata ca uraste luna ianuarie deoarece sala de fitness la care se duce in mod regulat se umple brusc cu oameni care au decis ca in noul an vor avea mai multa grija de forma lor fizica. Din fericire, adauga el, de prin februarie-martie grasutii inceteaza sa mai vina la sala si el isi poate recastiga linistit accesul la aparatele preferate.
De ce nu reusim sa ne tinem de promisiunile si hotararile pe care le luam la inceput de an? Iata mai jos cateva posibile explicatii.
Mirajul “noului inceput”
Bornele temporale de tip de „luni” sau de la „1 ianuarie” au ceva fascinant. Ne duc cu gandul la speranta, prospetime, o noua sansa… sau ascund un prea-frumos sindrom de procrastinare.
Ti-ai spus vreodata “Este ultimul Craciun cand mai mananc 10 sarmale la o masa, iar de la 1 ianuarie o sa mananc numai broccoli si morcovi fierti”? Ei bine, astfel nu faci altceva decat sa amani la nesfarsit sa iti pui promisiunea in aplicare, sa cauti alte si alte scuze pentru care sa nu te tii de ea. Din punctul meu de vedere, singura data potrivita pentru a lua o hotarare si a ma tine de ea este astazi, chiar daca e marti, 13 octombrie.
Termene nerealiste
Luand exemplul de mai sus, cel cu mancatul excesiv, este simplu sa promiti ca iti vei schimba radical modul de viata, dar este realist? Cand iti propui sa faci brusc o schimbare uriasa, daca nu ai o vointa sau o motivatie extrem de puternica, sunt mari sanse sa te dai batut din primele zile deoarece ti se va parea mult prea greu sau chiar imposibil.
Ia, in schimb, un set de masuri mai simple si mai “blande” care vor avea un efect cumulat in timp: de exemplu sa iti pui portii mai mici, sa nu mai mananci dupa o anumita ora sau sa mergi pe jos o statie de tramvai cand vii de la serviciu.
De asemenea, evalueaza-te corect pe tine insuti si nu te programa pentru dezamagire stabilindu-ti obiective marete dar pentru care nu ai resursele necesare. Este minunat ca vrei sa ajungi manager anul acesta… dar ai studiile, experienta si abilitatile potrivite? Daca nu, stabileste-ti un obiectiv pe termen mai lung si alte “sub-obiective” mai mici care il vor sustine, precum absolvirea unui curs sau acumularea de experienta.
Motivele “corecte”
Din pacate, de prea multe ori ne stabilim obiective care nu sunt ale noastre (“Fiule, trebuie sa te faci avocat asa ca toti barbatii din familia noastra”) sau care au in spate motivatii total gresite (“Trebuie sa imi iau o masina mai buna ca sa nu fiu mai prejos decat vecinul”).
Cand iei o hotarare sau iti propui sa faci ceva, nu te intreba numai ce vrei sa obtii, ci mai ales de ce vrei sa obtii acel lucru si cum te va face el sa te simti. S-ar putea sa descoperi ca lucrul respectiv nu iti va indeplini o nevoie reala si nu iti va rezolva o problema, ci doar va acoperi (cu un strat foarte subtire) nevoi emotionale mult mai adanci sau va genera alte probleme (credite inutile la banca, ruperea unor relatii, o viata pe care o simti ca nu mai este a ta).
Sabotorii
Prietenul care iti ofera o tigara cand tu te lupti sa te lasi. Mama grijulie care te cearta ca vrei sa-ti schimbi serviciul pe criza asta. Seful care iti spune ca nu ai stofa de lider. Propriile tale ganduri, convingeri, frustrari, temeri care te impiedica sa-ti duci visul la capat. Lupta-te cu sabotatorii!
Evita oamenii care te trag inapoi, nu-ti justifica sau argumenta hotararile si, mai ales, rezolva-ti propriii “virusi” prin terapie, meditatie sau orice alta metoda care crezi ca ti se potriveste. Uneori, fara sa-ti dai seama, chiar tu iti pui bete-n roate!
Repetitia, mama… obiectivului
S-a dovedit ca este nevoie de minim 21 de zile pentru a-ti crea un nou obicei. De multe ori citesti o carte sau participi la un seminar si ai impresia ca ai gasit o idee geniala, care te entuziasmeaza si pe care esti hotarat sa o pui in practica.
Viata (si neurotransmitatorii) ne demonstreaza insa ca entuziasmul, pasiunea si hotararea nu se mentin de la sine permanent la cote inalte, ci ca sunt ca niste focuri pe care trebuie sa le alimentezi tot timpul cu combustibil.
Fa zilnic un pas sau o actiune catre obiectivul tau, chiar daca este ceva marunt, precum citirea unui articol despre subiectul care te intereseaza. Seteaza-ti alarma ca sa-ti aminteasca sa-ti iei suplimentul de vitamine. Roaga un prieten sa vina sa te ia la sala (fara sa accepte un refuz). Daca nu-ti pastrezi permanent tinta in fata ochilor, sunt mari sanse nu doar s-o ratezi, ci sa si uiti de ea.
Ne aflam deja aproape de jumatatea lunii ianuarie. Tu cum stai cu promisiunile pe care ti le-ai facut la inceput de an? Te tii de ele sau le-ai amanat pentru 1 februarie?
8 răspunsuri
Foarte frumos articolul..
Din pacate, ai dreptate.. multi isi stabilesc obiective oarecum nerealiste la ineceput de an, incearca cateva zile sa faca ceva, observa ca nu au realizat niciun progres semnificativ si se dau batuti si spun ca stabilirea obiectivelor este o pierdere de vreme.
Eu stiu cat este de importanta stabilirea obiectivelor, pentru ca anul trecut a fost cel mai bun an al meu si sunt convins ca acest fapt se datoreaza in mare parte faptului ca mi-am stabilit inca de pe 31 decembrie 2009 obiectivele pentru 2010, chiar daca pe parcurs s-au mai schimbat, in functie de prioritati si alte idei care mi-au venit.
Ultmiul articol pe care l-am scris pe blog este un plan de actiune in 10 pasi care cuprinde cele mai importante 10 etape pe care sa le urmezi pentru a face din 2011 cel mai productiv an si incepe cu stabilirea obiectivelor, si continua cu afirmatiile pozitive, vizualizarea, cartonasul cu obiective, planificarea activitatilor, etc. Este unul dintre cele mai eficiente planuri pe care le-am aplicat si rezultatele au fost mult peste asteptari.
Asa ca, raman la parerea ca stabilirea obiectivelor este esentiala ;)
Si inca o chestie legata de sabotatori… „Evita oamenii care te trag inapoi…”
Imi place cum zice Zig Ziglar: „You can’t fly with the eagles if you continue to scratch with the turkeys.”
@Cheia Succesului: Multumesc pentru comentarii. Sunt de acord ca este importanta stabilirea obiectivelor, dar inainte de a trece la indeplinirea lor cred ca trebuie sa constientizam ce ne impiedica sa le realizam. Obiectivul este o „entitate” logica, pe care o alegem/stabilim constient deoarecem avem impresia ca o vrem, ca e buna/utila pentru noi, dar succesul sau depinde de sustinerea emotionala, de motivatia pe care o avem si de capacitatea noastra de a ne elibera de obstacolele… inconstiente. Asa ca repetarea unor afirmatii sau vizualizarea trebuie sustinute de o „munca” mult mai profunda cu sinele.
Interesant si adevarat articol. Din pacate, viata e un pic mai… gri, niciodata nu este ori-ori. Altfel, la ce ar mai exista psihologi :)
La multi ani tuturor!!
CORECT !!
As mai adauga poate un aspect… Sa devenim constienti si de acei sabotori ai propriului nostru drum, care isi pun ei insisi obiective pe care insa isi proprun sa le realizeze ALTII pentru ei…
Stapanii moderni de sclavi, fie ei familiali, fie dintre prieteni, colegi, etc. Te duc cu vorba, iti fac latul placut… Nu discutam de patroni, alti conducatori, biserica, etc. Chiar cei care tin cursuri de diferite feluri si leaga cursantii de ei chiar si dupa terminarea studiilor.. o sa discut despre astfel de lucruri alta data.
Fara sa vrem, fara sa constientizam, le facem jocul, obositor cand obiectivele nu au nimic comun. Noi nu suntem constienti, insa ei DA! uneori (in familie, ref. oameni in varsta mai ales)sunt si ei cam inconstienti (aici ai atins chiar in text acest aspect, chestia cu trasul inapoi – eu discut de impunerea telurilor proprii, ale parintelui, nasului, partenerului de viata, de afaceri, etc.) De multe ori ei sunt mai bine antrenati in meseria de profitori; mai ales tinerii traiesc astfel de situatii. Dar poti sa si imbatranesti si sa te gandesti la un moment dat ca ai trait viata altora si nicidecum pe a ta… Ca ti-ai uitat pana si visele (vorba lui Eowyn), urmand in visele, ambitiile altora…
Cu blandete – dar si multa fermitate se pot indrepta lucrurile din apropierea startului.
@Marcel: Evident, nici cea mai groasa carte motivationala nu se poate lauda ca are sfaturi valabile 100% pentru toata lumea si in orice situatie. Vorba aceea, “Viata e complexa si are multe aspecte” :) … deci fiecare trebuie sa aleaga ceea ce i se potriveste din ceea ce citeste. Si da, poate de aceea exista si psihologi, sa ne ajute sa alegem. :)
@Cristiana: Multumesc pentru completare. Intr-adevar, obiectivele noastre personale (ex. sa fiu mai calm si sa ma stresez mai putin) sunt deseori sabotate de altii care au propriile lor obiective (ex. seful trebuie sa mareasca productivitatea, deci da pe cineva afara si iti dubleaza tie sarcinile – paf, s-a zis cu calmul tau). Cum zicea si Marcel, realitatea are diverse tonuri de gri si e o adevarata arta sa facem echilibristica intre ce ne dorim noi si ce isi doresc altii, mai ales cei care au influenta directa asupra noastra (parteneri de viata, sefi etc.). „Blandetea ferma” mi se pare o solutie foarte buna.
foarte adevarat. am patit-o de mai multe ori!
succesul in tot ce intreprinzi este dat de obiectivele pe care ti le propui si mai ales de tenacitatea cu care urmaresti realizarea lor.Desigur nu trebuie sa-ti propui obiective fanteziste, departe de pregatirea ta sau de temperamentul tau si in niciun caz nu renunta cind din nefericire in calea ta se mai inchid „usi”situ crezicu tarie in „obiectivul ” tau!