Asa cum am promis ieri, continuam articolul despre tabagism, despre cum renuntam la fumat cu urmatorii doi pasi.
Pasul doi: faza de intrerupere
Acum urmeaza trecerea la fapte, etapa in care cel care a pornit pe acest drum trebuie sa detina controlul impulsurilor (auto-controlul), identificarea si modificarea sau evitarea situatiilor care “imping” la fumat, inlocuirea cu alta actiune in situatiile in care nu pot fi evitate.
Acum presupusele “pauze de recreere” cu o tigara intre momentele de munca la serviciu sunt inlocuite cu o activitate cu efect de relaxare cum ar fi: exercitiile de respiratie, ascultarea catorva melodii preferate cu efect linistitor asupra nivelului cerebral si cardiac, utilizarea imagoterapiei sau alegerea oricarei activitati benefice care sa nu aiba legatura cu fumatul.
Pasul trei: faza de mentinere
Faza de mentinere este poate cea mai grea dintre toate celelalte, insa ea ofera independenta totala persoanei care poate mentine programul de auto-control.
Aceasta cuprinde:
- identificarea situatiilor cu risc crescut de recadere;
- repetarea comportamentului adecvat pentru aceste situatii;
- evitarea ideii ca un moment de slabiciune reprezinta un soc total;
- implicarea in alte activitati de tip recompensator.
Si poate cel mai important lucru este sa vorbiti despre perioada prin care treceti, exteriorizati trairile pe care le simtiti. Astfel “gustul” reusitei, satisfactia ca ati biruit este foarte importanta pentru a renunta definitiv si astfel ii puteti convinge si pe cei din jur sa nu va transforme intr-un fumator pasiv.
Acum ca am ajuns si la finalul acestui editorial cu efect “terapeutic”, cred ca a sosit timpul sa va eliberati din chingile unui viciu atat de puternic si sa-i faceti favoarea organismului vostru de a respira liber aerul din parcuri, din mediul inconjurator.
Si ca un cuvant de incheiere, va spun doar atat: „Nu stiti ca trupul vostru este un templu? Proslaviti doar pe Dumnezeu in trupul si in duhul vostru, care sunt ale lui Dumnezeu”. Si astfel luati in considerare ca si fumatul este un pacat atat timp cat face rau „operei divine”.
Respirati sanatos pentru ca si cei din jur sa traiasca sanatos!
2 răspunsuri
Cateva idei complementare…
Fumatul este o activitate emotionala, motiv pentru care bunul simt si judecata clara nu au efectul scontat.
Problema trebuie atacata tot emotional, abordarea logica avand probabil o rata de succes de 0.01% daca si pe aia. Companiile de tabac stiu asta si sunt destul de linistite cu privire la amplitudinea trendului de scarere mondial. Apropos, din vreo 14-15 oameni pe care i-am cunoscut lucrand in industrie aici incluzand agenti de vanzari, directori regionali, marketeri si secretare, doar unul fuma si era nou angajat la ei.
Extrema dificultate fizica pe care unii o arboreaza este o vrajeala ieftina fata de ceilalti dar si fata de ei insisi. Mult mai multe lucruri din rutina zilnica sunt poate si mai dificile fizic ti tot le facem.
Daca vrei sa invarti pisica in tomberon doar de dragul atentiei celorlati atunci bate piua cu lasatul de fumat mult si bine ca oricum nu se alege nimic de ambitiile tale ci doar praful de sanatatea ta, adica pe scurt te duci dracului, incet si sigur.
Daca vrajeala ta are succes la ceilalti inseamna ca deja ai inceput sa investesti in diverse mizerii asa zis ajutatoare de genul filtre de nicotina suplimentare, pastile si plasturi cu nicotina sau alte asemenea inventii ridicole.
Daca o tii lunga treci si prin strategia plina de eroism in care bati cate un pic mai putine cuie in fiecare zi. Don’t bullshit yourself, fumator te chemi si la mai putin de o tigare pe an, medie.
O vizita la spitalul de oncologie sau la sectia de oncologie a oricarui spital ajuta emotional. Mortii care merg au darul de a te „inspira” cu adevarat.
Am fost fumator inrait 12 ani (o medie de 30 de tigarete pe zi)
Sunt nefumator de 3 ani si 6 luni
„performanta”reusita fara vrajeala, ci doar asa … ca am vrut eu
Va multumesc pentru comentariu, si va felicit pentru ca ati reusit sa invingeti un viciu.
Toate cele bune,
Isabela Neagu