Tu de ce ai ales locul de munca actual?
La aceasta intrebare care ar fi raspunsul tau? “L-am ales pentru ca vreau sa ma dezvolt, sa realizez, sa ajung undeva”, te gandesti numai la lucruri pe care vrei sa le indeplinesti prin asta, sau ai spune mai degraba “Nu l-am ales”, “S-a intamplat ceva, am fost dupa aia undeva, apoi am ajuns aici”, raspunzand defapt la intrebarea “Cum?”, printr-o poveste.
Daca tinzi sa raspunzi prin prima varianta, atunci tiparul tau in contextul profesional, cu privire la drumul pe care il alegi in viata si modul in care iti stabilesti obiectivele este de tip Optiuni, in cel de-al doilea caz, este Procedural.
Am aflat aceste lucruri la un training tinut de Andy Szekely, in cadrul evenimentului Business Edu, si de atunci ma gandesc foate mult la acest instrument pe care il poti asimila prin repetare si aplica in fiecare zi. Despre el, in “Cuvinte care schimba minti”, de Shelle Rose Charvet.
La ce se refera tiparul Optiuni sau Proceduri?
Acum ca am aflat care este unul dintre tiparele noastre, si ca exista o intrebare pe care o putem pune pentru a afla si de la ceilalti cum sunt, sa detaliem putin pe fiecare in parte pentru a intelege ce caracteristici cuprinde si la ce ne ajuta daca il cunoastem.
Inainte de acestea, o precizare importanta este faptul ca tiparul se defineste contextual, adica intr-un fel raspunzi la intrebarea “De ce ai ales sa mergi weekendul asta la munte?” si altfel la “De ce ai ales sa iti petreci viata alaturi de aceasta persoana?”. De asemenea, acest tipar se distribuie statistic, 40% dintre oameni sunt Optionali, 40% Procedurali si 20% echilibrati intre cele doua.
Tiparul Optiuni corespunde oamenilor in permanenta cautare de variante, alternative, cai de a ajunge undeva. Sunt cei care nu pot face de doua ori acelasi lucru la fel. Vor mereu sa imbunatateasca ce li se ofera sau au de facut. Sunt motivati sa inceapa ceva si mai putin sa termine. Obisnuiesc sa incalce reguli si au multe idei, pe care le folosesc spre spaima celor Procedurali care nu se impaca deloc cu numarul acestora.
Tiparul Proceduri corespunde oamenilor care se simt confortabil urmand niste pasi, gasind si aplicand modul corect de lucru, singurul care rezolva cat mai bine o problema data. Sunt interesati de “cum” se fac lucrurile si nu “de ce”. Sunt motivati in principal sa termine ceva si mai putin sa inceapa. Pentru ei regulile sunt foarte importante si s-ar simti jigniti daca li s-ar sugera sa le incalce sau ocoleasca (mai ales cele pe care singuri si le-au trasat). Sunt foarte eficienti in situatii de criza, sau cand trebuie sa fie luata o decizie.
Cu ce ne ajuta sa stim aceste tipare?
In primul rand ne ajuta sa ne intelegem mai bine pe noi, apoi pe ceilalti si relatia pe care o avem cu ei. Sa intelegem ca sunt persoane doar diferite de noi, cand au alt tipar si care sunt ratiunile acestor diferente. Sa intelegem apoi cum ne putem adresa lor, ca sa ne inteleaga. Sa vorbim pe limba lor.
Astfel, unul Optional ii vom spune cuvinte ca “oportunitate, alegere, cale, varianta, posibilitati, alternative, optiuni, trebuie sa existe o cale mai buna, fara limite”, iar unui Procedural “modul corect, verificat si adevarat, de incredere, cum sa folosesti, procedura, metodologie dovedita, pasul 1, 2, 3, …, n”, cuvinte pe care ei le vor intelege si accepta. Cuvinte care ii vor motiva sa actioneze.
De asemenea, aceste tipare, daca ajungem sa le cunoastem si sa ne adaptam in functie de ele la ceilalti, pot fi foarte utile atunci cand suntem in pozitia angajatorului. Trebuie sa vedem ce presupune jobul pe care il avem, daca urmarea unor proceduri sau dezvoltarea de optiuni creative, apoi sa scriem anuntul folosind cuvintele cheie acelui tipar ca sa atragem oamenii potriviti, iar in final sa angajam pe cineva care are tiparul corespunzator.
Voi ce tipar aveti?
9 răspunsuri
Interesant.
Mi-a venit in minte o paralela – „oul sau gaina”, oul fiind tiparul optiuni, iar gaina tiparul proceduri. Privind lucrurile ca pe o competitie. Pentru ca exista, in viata de zi cu zi, un asemenea antagonism, o lipsa de intelegere intre cele doua categorii.
Eu cred ca sunt (simt) in functie de ceea ce imi cere momentul. Incerc sa fiu flexibila. Am o imagine clara a celor pe care mi le
doresc – ma angajez pe un drum care simt eu ca imi este bun si ma stradui sa ma adaptez fiecarui moment, ca sa nu ma plafonez. De multe ori am ramas ancorata intr-un proiect pe care mi l-am stabilit pentru o perioada scurta (spre o obisnuire, de ex.), dar am descoperit ca imi face placere sa merg mai departe, chiar daca imi ingreunez programul mult de tot. De aceea ma stradui sa le fac pe toate bine, chiar daca pentru asta cer sprijinul celor din jur. Cineva tot se gaseste sa ma ajute. Puteti crede orice, dar este o mana clara care imi aduce in fata exact ceea ce am nevoie, pe cine am nevoie.
Asadar as zice ca fac parte din cei 20 % care se folosesc de ambele elemente. Cred ca si din cauza ca obiectivele mele sunt pe termen lung si complexe. Obiectivele mici le pot lasa sa fie mici, altora le ofer spatiul de dezvoltare atat cat nu ma deranjeaza. Pentru acestea din urma am uneori delasare, ca si cand nu ar fi necesar sa le urmarezc asiduu… parca nu le vad inca finalizarea sau necesitatea finalizarii.. Le las la dospit, desi raman constienta de ele!! Nu le urmaresc rezultatele, dar ele lucreaza acolo singure, caci le vad efectele sustinand sau blocand pe cele mai mari.
Traseele sunt foarte sinuase, mladioase as zice.
Este foarte interesant ‘jocul’ acestor unelte/efecte, cred ca de aceea am inteles si am iubit teoria fractalilor imediat – dar nu am inteles de ce nu se vorbeste despre expandare/remisie in cadrul acestor teorii… Sau poate nu am citit eu destule… Jocul lor este intr-un fel ‘care-pe-care’, dar foarte elastic, foarte subtil, apar ca niste corzi care se plimba prin aer un timp, dupa care inmuguresc pe undeva si, ca o mana sustinatoare, ajuta un pic undeva, acolo unde totul se expandeaza uluitor, intr-o clipa, in timp ce manutza aceea abia perceptibila la inceput se retrage si ramane ca un fir de iarba leganat de vant… desi parca ar ‘mirosi’, ar cauta ceva de sustinut de acolo…
Uluitoare lumea asta in care traim… de aceea incerc sa accept rolul tuturor necesitatilor vietii (serviciu, treburi gospodaresti) cu dorinta de a nu mai gandi ca as dori ca ele sa se reduca pentru ca sa ma ocup de altele care mi se par mai … altfel !!! Dar nu pot sa fiu foarte elastica intotdeauna… incerc sa nu imi para rau… poate chiar trebuie sa fiu chiar asa…
Presupun ca asa este cel mai bine – sa nu te incadrezi clar intr-unul din tipare si sa te adaptezi dupa necesitati.
Dar unii raman sub un tipar, nu-mi vine sa cred asta… dar tu iarasi ai reusit sa ma pui intr-un tipar. Dupa lumea oamenilor care beau ceai, am aflat ca sunt si de tip „Optional”. As fi trebuit sa fiu si eu la acel training, dar somnul a fost tare dulce ;)) hai ca e bine, Multumesc!
Cu toate ca e dificil sa spuns cu certitudine, tind sa cred ca sunt un „optional”.
Eu am uitat sa spun, sunt Foarte Optionala, mai putin in anumite contexte gen scrierea unui articol cand tind sa fiu Procedurala – vezi „Trebuie sa, apoi sa, iar in final sa” ca si in luarea deciziilor :) E un instrument foarte util tiparul asta, pe care il poti aplica imediat, eu o sa incerc sa-l interiorizez cat mai bine :)
Mi-a placut articolul, Gia!
Foarte interesant este si titlul cartii de Shelle Rose Charvet. Sa ne mai spui despre asta!
Da da da, este o carte WOW! :) Dupa ce o termin si invat tot de maine pot sa candidez la presendintia statelor unite :) asa ca ma mai gandesc daca va mai spun despre ea :P
Modul in care LAB Profile este promovat in Romania este unul care duce la interpretari GRESITE. Fundamentul pentru care au fost cercetate si prezentate publicului larg aceste filtre nu este ca sa ofere oamenilor inca niste cutiute in care sa li se lipeasca etichete oamenilor: esti optional sau procedural?, ci tocmai ca sa-i ajute pe oameni sa evolueze dincolo de perceptiile de suprafata. Oamenii sunt diferiti de comportamentele lor. Nivelul comportamentului (si al limbajului) este diferit de cel al identitatii. OAMENII NU SUNT METAPROGRAMELE LOR. Oamenii au anumite filtre in anumite contexte, care pot sa varieze de la context la context. Insasi formularea „esti optional” sau „esti procedural” este un statement referitor la identitatea cuiva, iar asta este profund gresit si contrazice realitatea referitoare la dinamica personalitatii. Iar asta o spun ca cineva care lucreaza cu aceste instrumente de mai bine de 3 ani si a luat legatura cu cei mai importanti specialisti in domeniu la nivel mondial.