Criza mondiala ne-a muscat puternic. Suficient de puternic pentru ca guvernantii nostri sa taie 25% din salariile bugetarilor. Revista Capital se intreaba daca acestia nu vor fi salariati demotivati. Cred ca situatia este mai grava decat atat, cel putin pentru unii dintre ei.
Acum exact trei ani (mai 2007), in plin avant revolutionar al creditelor bancare, BRD decreta (si nu numai ea) un grad maxim de indatorare de 70% din venituri si avans zero la credite (anumite credite). Adica numai cine nu dorea sa ia un credit, nu ar fi luat. Cei mai veseli au fost bugetarii pentru ca erau considerati a avea un venit stabil: statul, nu-i asa, era un angajator-model, preferat intreprinzatorului privat.
In momentul de fata, conform BNR, 20% din creditele bancilor s-au acordat bugetarilor care au imprumutat peste 4.8 miliarde de euro. O parte din ei s-au indatorat la maxim.
Astazi lucrurile stau foarte „albastru” pentru acel bugetar care a beneficiat din plin de generozitatea bancilor. Daca acesta mai are de platit rate (luate cu grad de indatorare maxim), el va avea urmatorul buget personal:
Intrari: salariu = 100% salariul vechi – 25% reduceri = 75% din vechiul salariu
Iesiri:
- rate la banca (70% din vechiul salariu)
- restul cheltuielilor pentru traiul zilnic = ce mai ramane (75%-70% = 5%)
Exemplu ipotetic
Salariu vechi: 2000 RON
Salariu dupa reducere: 1500 RON
Rate: 1400 RON (70% din salariul vechi)
Ramane: 100 de RON
Cu alte cuvinte, salariatului bugetar ii va ramane cu 5% din vechiul salariu pentru traiul zilnic. Adica, la un salariu initial, inainte de criza, de 2000 RON, va trai cu 100 RON pe luna. Personal n-am idee cum ar putea face asta.
Dar stiu precis ce ar trebui sa faca pentru a iesi din aceasta situatie. Detalii intr-un articol viitor.
7 răspunsuri
Calculele tale par exacte cu mentiunea ca acel 5% invocat reprezinta o zona financiara extrem de volatila. Nu se poate constitui in nici un caz ca o baza minima de subzistenta. Realitatea bugetarilor pare cu atat mai trista cu cat un intreg arsenal de atitudini si comportamente economice au fost scrise in codul existential al acestora. Realitatea trista este ca acestor oameni le lipseste capacitatea de adaptare la sistemul capitalist ca unica alternativa de iesire din criza. Statul anihileaza comportamentul intreprinzator in favoarea furtului mai mult sau mai putin calificat. Abia astept sa vad solutia pe care o intuiesti…
o sa-ti spun ce fac eu de luna viitoare :)
cred ca am sa incep sa fur statul roman …..insa astept solutia ta (inca sunt la faza de furie ….mai am pana la disperare si renuntare)
Eu de 9 ani( vechimea mea in munca) am lucrat doar in mediul privat. Din cauza naturi jobului meu actual am avut de a face cu ,,bugetarii”, pe care trebuia sa ii conving sa renunte la slujba lor si sa lucreze in mediul nostru privat (conditii de munca si financiare superioare fata de ceea ce aveau in acel moment). Am reusit toate acele proiecte, dar cu argumente multe in discutii foarte dificile. Aveau si au o frica de a lucra la privat. Ca nu reprezinta siguranta, ca patronul poate da faliment, ca sunt bani mai multi dar si pretentii mult mai mari etc( retineti ca natura jobului lor nu se schimba deloc). Acum, eu nu pot sa nu ma intreb ce argumente mai au acum acesti oamneni. Acum sunt dispusi sa riste ca noi toti?! Sau vor rabda in continuare caci statul e cel mai bun angajator?
Nu ma intelegeti gresit, sunt om si inteleg ce inseamna sa ramai fara bani, sa iti fie frica ca nu ai cu ce sa platesti ratele si taxele, dar dupa fapta si rasplata.
@ brandart
e clar ca n-ai cum sa-ti acoperi subzistenta din cei 5% dintr-un salariu si asa mic
@irina
furatul de la stat reprezinta un reflex de aparare, dar nu iti rezolva problema :(
@Maria
ai intuit bine: bugetarul are doua mari probleme de trecut: piedicile psihologice (in primul rand) si abia apoi cele financiare… despre asta in continuarea articolului
Luca, Maria ,
bugetarul are mai multe probleme (si le face si singur…e adevarat ):)
in afara piedicii psihologice mai e si cea sociala. In provincie nu abunda mediul privat…decat daca vrei sa lucrezi intr-o cafenea / restaurant ori sa fi vanzatoare intr-un magazin…..Nu ganditi doar prin prisma bucuresteanului, please. In orice oras micut al tarii daca locuiesti, optiunile pt job iti sunt cat se poate de reduse si sa lucrezi ca functionar public / bugetar nu-i deloc usor.S-a inventat organizarea defectuoasa a institutiilor statului, supraincarcarea sarcinilor de munca, angajarea pe criterii politice, etc…..Frustrant, nu ? Faptul ca suporti zi de zi aberatiile cu care ai incarcata fisa postului (tu esti pus sa aplici legea ….si vezi cat de absurda e….) te uzeaza intr-un asa grad incat de aici pana la sindromul burnout nu sunt prea multi pasi……Si faptul ca spun ca ma apuc de furat de la stat nu e decat umbra de gluma amara si cinica de care mai sunt in stare