Empower.ro, editura Cartio si Taraba cu Carti ti-au pregatit un super concurs! Nu ai mult timp la dispozitie ca sa participi, asa ca grabeste-te sa citesti ce trebuie sa faci.
Cele mai interesante 2 comentarii la articolul O persoana motivata, scris de Ovidiu Miron, vor primi cate o carte in format audio, Tactici de credibilizare instantanee, de Andy Szekely. Este o carte din care vei invata multe. O poti asculta oriunde si asta te va ajuta sa aplici cat mai repede ceea ce auzi!
Comentariile pentru concurs se vor putea posta pana vineri seara, ora 24. Start!
3 răspunsuri
Acest articol mi-a reamintit o serie de principii existentiale pe care le-am invatat candva dar – om fiind – le uit periodic…
In ceea ce priveste tipul de „persoana motivata”, mi se pare firesc sa dezvolte o stare spirituala de invingator, caracterizata prin siguranta de sine amintita la debutul articolului, prin atitudinea relaxata ce tradeaza armonia interioara; toate acestea materializate prin zambetul – propriu-zis sau interior – ce reflecta o vibratie spirituala inalta, multumirea celui care a gasit Calea. Insist asupra disocierii dintre o astfel de multumire si automultumirea superficialului….!
Trecand la problema „sagetilor otravite” , mi se pare profunda atentionarea asupra riscului de a generaliza actiunea scutului de aparare spirituala si impotriva persoanelor benefice, pe care putem ajunge sa nu le mai recunoastem. Personal, consider ca persoanele care au atins un anumit prag al dezvoltarii interioare si, implicit, al intelegerii au dobandit totodata si capacitatea de a ii „simti” pe cei … „malefici”, excluzand riscul de a-i confunda cu cei din categoria opusa. Referitor la contactul cu cei cu vibratii negative, exista doua alternative: daca este posibil, este de preferat sa evitam orice fel de colaborare; daca nu avem de ales, este esential sa ne blindam cu o stare interioara pozitiva, eventual chiar sa degajam in directia acestora sentimente de iubire – destinata lor drept semeni ai nostri, prin prisma puterii de a nu-i judeca pe ceilalti, de a nu emite vibratii negative la adresa lor.
In legatura cu cea de-a treia problema abordata, de natura istorica, sustin ideea ca astfel de martiri – care au ajuns la un nivel spiritual care i-a facut apti sa eludeze perceptiile fizice – pot fi considerati, fara sa gresim, … sfinti…! Intr-adevar, este una din dimensiunile sacralitatii, aceea de renuntare la sine – sau, mai bine-zis, la ego, la sinele „imediat”… – in favoarea semenilor tai. Ca sa nu mai vorbim de cazuri cum ar fi cel al lui Nicolae Steinhardt, care, in timpul detentiei politice, s-a convertit la credinta crestin-ortodoxa…
In concluzie, am fost incantata de parcurgera acestui articol, in urma lecturii caruia mi-am zis in sinea mea: „Adevarat este ca mi-e dat sa nu fiu lasata sa gresesc uitand anumite reguli de viata si, cu diferite prilejuri, sa-mi fie amintite…
Iti multumesc, Catalina.
In mod normal, as lua in calcul pentru concurs doar comentariile postate in cadrul articolului propriu zis.
Dar pentru ca totusi l-ai postat pe site, se accepta.
Interesante idei ne-ai transmis :) .
Citind articolul si comentariile postate mi-am amintit de o poezie superba care m-a marcat :
CINE MOARE?
de PabloNeruda
Moare cate putin cine se transforma in sclavul
obisnuintei, urmand in fiecare zi aceleasi
traiectorii; cine nu-si schimba existenta; cine nu
risca sa construiasca ceva nou; cine nu vorbeste cu
oamenii pe care nu-i cunoaste.
Moare cate putin cine-si face din televiziune un guru.
Moare cate putin cine evita pasiunea, cine prefera
negrul pe alb si punctele pe „i” in locul unui
vartej de emotii, acele emotii care invata ochii sa staluceasca,
oftatul sa surada si care elibereaza sentimentele inimii.
Moare cate putin cine nu pleaca atunci cand este
nefericit in lucrul sau; cine
nu risca certul pentru incert pentru a-si indeplini un vis; cine
nu-si permite macar o data in viata sa nu asculte sfaturile
„responsabile”. Moare cate putin cine nu calatoreste; cine nu
citeste; cine nu asculta muzica; cine nu cauta harul din el insusi.
Moare cate putin cine-si distruge dragostea; cine nu se lasa ajutat
Moare cate putin cine-si petrece zilele plangandu-si de mila si
detestand ploaia care nu mai inceteaza. Moare cate putin cine
abandoneaza un proiect inainte de a-l fi inceput; cine nu intreaba
de frica sa nu se faca de ras si cine nu raspunde chiar daca
cunoaste intrebarea. Evitam moartea cate putin, amintindu-ne
intotdeauna ca „a fi viu” cere un efort mult mai mare decat simplul
fapt de a respira. Doar rabdarea cuminte ne va face sa cucerim o
fericire splendida. Totul depinde de cum o traim… Daca va fi sa te
infierbanti, infierbanta-te la soare Daca va fi sa inseli,
inseala-ti stomacul. Daca va fi sa plangi, plange de bucurie. Daca va
fi sa minti, minte in privinta varstei tale. Daca va fi sa furi, fura
o sarutare. Daca va fi sa pierzi, pierde-ti frica. Daca va fi sa simti
foame, simte foame de iubire. Daca va fi sa doresti sa fii fericit,
doreste-ti in fiecare zi…