Acum cateva zile am privit un documentar despre Derren Brown, un specialist englez in NLP si un showman in acelasi timp. El primise permisiunea sa intre sa filmeze intr-un casino din Londra in timp ce crupierii nu stiau ca se va filma si ca vor fi subiectii unor tehnici mai speciale si ai unor trucuri.
Derren s-a oprit la masa de BlackJack. Jocul consta in a cere dealerului carti astfel incat valoarea adunata a cartilor (care se dau una cate una) sa se apropie cat mai mult de 21 si sa o depaseasca pe cea a dealerului, fara a depasi insa 21 – caz in care ai pierdut banii.
De data aceasta Derren a jucat un joc mai deosebit. In sensul ca a jucat cu patru pachete de joc, nu cu unul singur, deoarece la masa de joc se mai aflau inca trei jucatori. Daca tii minte ce carti s-au pus jos (la tine, la dealer si la ceilalti jucatori) vei putea afla care sunt celelalte carti si daca acestea sunt de valori care iti pot fi de folos sau nu.
In cazul in care vrei sa retii cartile din 4 pachete, ar trebui sa stii sa folosesti tehnici care sa-ti permita encodarea, stocarea si re-accesarea informatiilor referitoare la 4×52=204 carti de joc. (Mai tineti minte? Va spuneam intr-un articol anterior ca, in mod obisnuit, putem retine simultan, intr-un moment, circa 7 elemente! Va dati seama ce ar insemna sa putem jongla cu peste 200 de elemente?) Ceea ce a facut Derren mi-a amintit de o tehnica numita Camera Romana, o tehnica pe care el a aplicat-o intr-un mod foarte complex.
Casa Florentina
Derren a construit in minte (in timp, nu numai pentru aceasta proba!), cu lux de detalii, imaginea unei case florentine. Aceasta casa, mobilata, de un lux deosebit, are camere pe care Derren le foloseste pentru a stoca in memorie informatii. Fiecare camera din zecile de camere pe care le are casa pe mai multe etaje ale sale, foloseste stocarii informatiilor pentru un anumit scop.
Atunci cand joaca carti, Derren foloseste o camera special destinata, aflata la etajul I: Camera Cartilor de Joc, in interiorul careia are o colectie de 52 de obiecte, fiecare cu o legatura mnemonica spre o anumita carte de joc. De exemplu, un ceas cu pendul intr-un dom de sticla care arata ora 7 inseamna pentru Derren 7 de caro. Fiecare element de decor (masa, scaune, fotolii, biblioteca, oglinda, tablouri, semineu, candelabre, birou de lucru, statuete, fotografii inramate, vase de portelan, bibelouri, etc.) semnifica o anumita carte de joc.
Ca sa retina cartile de joc din toate cele cele patru pachete, el a “lipit” (tot imaginar, bineinteles) cate trei etichete mici, fiecarui obiect. Atunci cand, la masa de joc, pentru dealer sau pentru jucatori, apare o anumita carte, Derren merge la piesa de mobilier corespunzatoare cartii lui si dezlipeste o eticheta.
Daca acea carte a aparut deja de 4 ori, Derren indeparteaza cu totul piesa de mobilier. Astfel, dintr-o privire aruncata in camera mintii, el stie ce carti mai sunt in pachetul dealerului, putand calcula astfel probabilitatea ca acesta sa-i dea o carte de o valoare folositoare. Rezultatul: un castig de cateva zeci de mii de lire.
Camera Romana
Dupa cum spuneam mai sus, tehnica pe care a perfectionat-o Derren se numeste Camera Romana. Acesta poate fi folosita la fiecare pas.
Camera Romana este o camera imaginara, cu un mobilier nu neaparat atat de bogat si de complex cum este cel din casa florentina despre care am vorbit mai sus, si care va poate ajuta sa retineti informatii in situatii de zi cu zi. De exemplu, plecati in oras si aveti o lista de 11 produse pe care sa le cumparati, sa zicem, banane, pepene, ciorapi, rosii, ceapa, cartofi, salata, detergent, icre, apa minerala si un pui. Incercati sa le retineti in ordinea aceasta si vedeti ce reusiti!
Cum altfel putem sa le retinem? Intai, ne fixam cat mai bine in memorie camera. In timp, ne va veni din ce in ce mai usor acest lucru si ne va oferi practic jumatate din fiecare informatie pe care dorim sa o retinem (ceea ce va usura accesul la cealalta jumatate).
La intrarea in camera avem o usa din lemn de stejar; pe jos este parchet; in camera avem un pat regesc, un sifonier, un candelabru cu patru brate, un semineu, o masa, doua fotolii, o oglinda, un cuier, un covor persan, un catel de plus, o statueta din bronz, o fereastra mare, perdea si draperii. Cred ca simpla enumerare a acestor elemente v-a si facut sa le vedeti cu ochii mintii.
Mai staruim putin asupra camerei si asupra pozitiei si designului elementelor de decor. Observati masivitatea usii, luciul parchetului lustruit cu ceara, caldura si atractia care vin de la semineu, jocul de lumini si umbre pe formele statuetei (poate fi un nud de femeie, de exemplu!), impresia pe care o da candelabrul cu bratele lui arcuite, oglinda imensa de cristal, etc.
Dupa ce ne-am fixat bine in memorie detaliile camerei, vom incepe sa plasam in ea elementele din lista pe care trebuie sa o retinem. La intrare, ocolim cu grija coaja de banana lasata in mijlocul usii, dar calcam pe niste pioneze din care una ne intra in talpa (Auch!!), vrand sa ne asezam pe fotoliu, observam ca este ocupat de… pepene, un pepene imens care troneaza din acel loc peste un spectacol uimitor, de care luam cunostinta in urmatoarea secunda: doua perechi de ciorapi fac exercitii abdominale agatati de bratele candelabrului.
Rosiile se afla la oglinda: in timp ce o tanara rosie canta. :) Altele, probabil de sex masculin, fac sporturi extreme – se izbesc cu putere de oglinda, imprastiind suc peste tot prin jur. Pe masa, ceapa danseaza o hora pe melodia rosiei cantarete. Cartofii vorbesc cu lemnele de la semineu despre necesitatea inlocuirii combustibililor fosili cu combustibili obtinuti din plante si isi arata reciproc cum se frige fiecare. :)
Langa semineu, statueta timida incearca sa-si acopere partile intime cu salata. Pe semineu, bobitele de icre si de detergent se cearta pe ideea de dimensiune… sau de rotunjime, sau si de una si de alta! Cert este ca sunt foarte galagioase, ca si cand galagia puiului trecut prin teapa, care se frige in semineu, nu ar fi fost de ajuns. Macar miroase bine!
Stupefiati de ceea ce se intampla in camera noastra, ne aruncam privirea spre fereastra si observam si coltul camerei: suntem inundati de catre vecinul de deasupra. Ne apropiem si gustam apa. :) E minerala!
Sa reluam spectacolul! Cititi inca o data cu atentie si, peste jumatate de ora, cand nu mai sunteti in fata computerului, incercati sa va amintiti elementele din lista! Apoi impartasiti-ne ce ati reusit! Evident, elementele din lista de memorat pot fi oricare si, pe masura ce exersam, pot fi si mult mai numeroase.
5 răspunsuri
Ce-am mai ras, Octav! :D Tony Buzzan a fost mult mai putin amuzant. Iar rasul si memorarea se pupa tare frumos :)
Eeee..cu Black Jack-ul asta…nenea asta e mic copil cu tehnica lui fata de aia din filmul ’21’ cu ‘numaratul cartilor’ (care au castigat la Las Vegas sute de mii…sic…desi e doar un film…).
Daniela, si Tony Buzan are un stil amuzant! Pe mine unul m-a fermecat! :)
Scuze pentru doua, trei virgule puse gresit! Nu provin de la mine!
Marius, ar fi interesant sa ne spui daca putem sa ghicim cartile de joc cu puterea mintii! Si cum!! (daca nu ne spui tu, poate am sa scriu eu un articol despre remote viewing!)
Nu stiu cum (practic, ma refer, adica din experienta mea). Astia in film se foloseau de matematica. Ca se poate…e sigur. Chestia cu vederea la distanta…sunt prea putini in lume care se pricep cu adevarat…
…si nu-i cunoaste nimeni… :)