Drum lin sau cu prapastii

Se spune ca atunci cand suferim, in urma unei relatii, noi suntem intr-un fel de vina, in primul rand, pentru ca nu am stiut sa alegem.

Iar daca cineva sufera repetat dupa fiecare relatie pe care o are inseamna ca indicutabil este atras de un anumit gen de persoane, nepotrivite, “rau-facatoare”. Persoane care s-ar potrivi cu altcineva mai bine, caz in care nu ar mai face rau. Totul depinde de compatibilitate.

Fascinatie sau Calm

In general cand suntem tineri vrem pe cineva care sa ne suceasca mintile. De care sa ne indragostim pana la epuizare, de care sa fim fascinati, cu care sa avem fantezii, cu care sa ne mandrim celorlalti, care sa ne faca sa crestem in ochii nostri. Ne atrage in primul rand frumusetea, ceea ce este deosebit, cautam adrenalina si nu ne deranjeaza sa cadem in admiratie iar apoi sa suferim.

Cand mai crestem putin prioritatile devin altele. Nu mai avem destul timp in care sa visam la celalalt fiindca apar examene la facultate si deadline-uri la serviciu. Atunci incepem sa ne gandim si ca avem nevoie de bani, ca daca avem o relatie mai lunga urmatorul pas este mutatul impreuna sau ca trebuie sa ne potrivim cu adevarat, sa ne intelegem, sau macar sa ne acceptam pentru a putea trai alaturi. Pentru a fi o buna echipa.

As vrea sa vad posibila o relatie echilibrata care sa arda, o buna echipa de doi oameni fascinati pana la uitare de sine unul de celalalt.

Superficialitate sau Mediocritate

Sunt oameni care au de prima data o relatie echilibrata, cauta sa se potriveasca si sunt calmi, nedorindu-si pe cineva care “sa-i arunce in cer si sa-i scufunde in mare” ci doar care sa-i iubeasca incet si cu drag, atent si cu tandrete. Sunt pe de alta parte oameni care toata viata cauta prapastii si lacuri in care sa se oglindeasca, in care sa cada si iar sa se inalte, oameni ce vor sa arda, sa simta, sa guste, sa aiba cat mai multe experiente.

Cred ca fiecare se uita la celalalt fel de a fi cu dispret. Cei carora le place aventura, descoperirea, durerea se uita la cei calmi si echilibrati spunand despre ei ca sunt plicticosi, banali, mediocri. Ca nu stiu sa traiasca si ca singurele lucruri de care sunt capabili in viata sunt a merge la serviciu, a se casatori si a face copii. Si reciproc, cei care au relatii stabile se uita la ceilalti spunand despre ei ca sunt superficiali, autodistructivi, imaturi, neavand in general prea multa minte, ci doar fantezii.

Stabilitate si Simtire

Ei bine, atunci, cum alegem? Cum putem sa avem si relatii stabile pentru a ne simti in siguranta, pentru a ne atasa sanatos de cineva, sa avem in acelasi timp si experiente diverse, traindu-ne viata, simtind mult, arzand pentru ceva?

In viata cred ca este bine sa faci tot ce ai de gand pentru a nu regreta apoi. Insa mai cred ca este bine si sa alegi o anumita cale de la care sa nu te abati, o specializare, un fel de a fi anume, in functie de care sa fi recunoscut, pentru a face un singur lucru excelent, decat mai multe si prost.

Sunt oameni care la 40 de ani acum regreta foarte multe lucruri. Nu as vrea sa ajung acolo, insa nu as vrea sa ma ratacesc nici in prea multe experiente care pana la urma desensibilizeaza.

Felul de a fi pe care il alegem depinde si de temperamentul nostru, si de varsta, si de prioritati. Daca in liceu si facultate este bine sa zbori, apoi cuminte ar fi sa te asezi si sa mergi incet si sigur catre ceva. Putem sa ne mai oprim din acest drum si sa dam o fuga la mare, sa ardem, apoi sa ne intoarcem pe asfalt, sa inaintam. Depinde numai de noi, sa nu ne ratacim.

Tu ce drum alegi?