Criza mondiala are multe fatete, iar in timpul ei s-au desfasurat mai multe povesti paralele care au dus, in final, la zdruncinarea sistemului financiar. Inca nu am asistat la ultimul act al piesei.
Chiar daca sunt povesti diferite, de la caz la caz, se desprinde un anumit model, care poate fi sesizat si care contine trei elemente:
- bancile;
- imprumuturile;
- lacomia umana.
Aceste trei elemente combinate au dus la dezastre financiare, care s-au solutionat in doua moduri:
- salvarea bancilor private;
- lasarea bancilor sa falimenteze.
„Solutia” salvarii s-a realizat prin pomparea de bani in sistemul financiar, bani pe care trebuie sa-i plateasca cetatenii tarilor respective. Cu alte cuvinte, cetatenii platesc oalele sparte de banci. In continuare va voi prezenta trei povesti adevarate.
Varianta americana
Nebunia a inceput cu mult inainte de 2007, cand s-a declansat criza. In anii premergatori, s-au dat „la greu” credite pentru case la persoane care nu aveau o istorie de credit prea buna, adica nu aveau capacitatea de a „duce in spate” asemenea credite, din diferite motive (persoane cu educatie precara, fara specializare, angajate sezonier sau in slujbe prost platite, etc.)
Acest gen de credite, denumite „subprime”, erau considerate a fi cu grad mare de risc. Valoarea lor, din totalul creditelor imobiliare americane, a crescut de la 10% in 2004 la peste 20% in 2005-2006. Ele au fost „impachetate” cu alte tipuri de credite, mai competitive, si vandute pe piata financiara ca instrumente de investitie, avand nume exotice: MBS, CDO, CDS…
La un moment dat toata ingineria financiara s-a prabusit, luand dupa ea de la institutii de credit specializate, cu participare de stat (Federal National Mortgage Association, cunoscuta popular sub numele de Fannie Mae) pana la banci considerate solide (Lehman Brothers). Celelalte banci-mamut au fost salvate, printr-un program guvernamental de rascumparare, in valoare de 700 miliarde de dolari. De unde? Din imprumuturi care vor fi platite… ghici… de poporul american.
In final, pierderile in sistemul financiar s-au ridicat, conform Fondului Monetar International, la 4000 de miliarde de dolari. O nota de plata care include pierderea locurilor de munca, scaderea salariilor, falimente in aproape toate sectoarele economiei, stare generala de privatiune pentru marea masa a cetatenilor.
Cantecul de leagan irlandez
Prima tara din zona europeana care a urmat SUA in criza a fost Irlanda. Ea a „cazut de sus”, pentru ca in perioada 1997-2007 a fost considerata un campion al cresterii economice in zona europeana, fiind denumita „tigrul celtic”.
Cresterea fulminanta a acelor ani a fost datorata scaderii taxelor pentru corporatiile straine care investeau in Irlanda si creditelor cu dobanda redusa furnizate de Banca Centrala Europeana. Acestea au dus la nemasurate speculatii financiare, mai ales in sectorul imobiliar, care a crescut exploziv pana la caderea din 2008.
Cele sase mari banci irlandeze au fost implicate, de-a lungul timpului, in felurite scandaluri financiare. Odata cu criza americana, lucrurile s-au precipitat si in Irlanda, bancile au inceput sa declare probleme majore, ceea ce adus la interventia guvernului irlandez. Intr-o miscare fara precedent, acesta a declara ca sustine total cele sase banci. Dar aceasta miscare s-a realizat pe fondul unor deficite bugetare guvernamentale foarte mari, odata cu scaderi aparute in sectorul economic. Economia a fost declarata ca intrata in recesiune in 2008 iar in 2009 a fost etichetata a fi in depresie economica.
Evident, sustinerea bancilor s-a facut cu bani imprumutati. Sumele imprumutate pentru salvarea bancilor sunt, conform statisticilor oficiale, la un nivel de 125% din produsul intern brut. Alte calcule inainteaza cifre si mai alarmante, de peste 300% din PIB!
Pentru ce? Pentru a salva niste banci care, actualmente, au actiuni cotate de Moody’s a fi „de aruncat la gunoi” (junk status), a caror capitalizare este de 2,86 miliarde, dar in care s-au pompat peste 150 de miliarde de dolari.
Sumele sunt astronomice. Cine plateste? Evident irlandezii, prin taxe, impozite, recesiune, pierderea locurilor de munca, salarii mici, falimentul afacerilor etc.
Saga Islandeza
Povestea Islandei este foarte asemanatoare pana la un punct. Primadonele sunt, de asemenea, bancile private. Acestea s-au aruncat in nebunia cresterii imobiliare, cu scopul de a produce profituri rapide. Pentru a face rost de bani, bancile s-au imprumutat in stanga si in dreapta, atat de la alte banci cat si de pe teritoriul Marii Britanii, ceea ce va propulsa scandalul care a urmat, spre scena internationala.
Masinatiile financiare au fost atat de vaste, incat au cuprins si spectrul politic. In final, dupa caderea Guvernului si a Parlamentului, a fost randul fostului Prim-Ministru sa fie pus sub acuzare pentru situatia prin care a trecut tara, la rand cu alte persoane din functii de conducere la bancile private care au falimentat.
Dupa cum vezi, situatia e putin diferita. Bancile islandeze nu numai ca nu au fost salvate, dar sefii lor au fost pusi sub urmarire penala. Mai mult, datoriile bancilor private nu au fost platite. Bancile au fost dezmembrate, unele segmente au fost falimentate, altele, viabile, au fost reformate si strict reglementate si lasate sa functioneze in continuare.
Dar datoriile? Ele nu au fost platite. Au avut loc doua referendumuri nationale, despre plata datoriilor, ambele s-au incheiat cu refuzul cetatenilor islandezi de a plati datoria bancilor, chiar daca aceasta decizie a dus la un scandal international cu Marea Britanie.
A patra poveste in desfasurare: Grecia
Din Grecia ne parvin stiri contradictorii: statele europene au ajuns la un acord istoric, prin care reduc la jumatate (cu 100 de miliarde de euro) datoriile pe care Grecia trebuie sa le plateasca si reesaloneaza cealalta jumatate din datorii. Pe de alta parte, primul ministru declara ca vrea sa convoce un referendum, asemeni celui islandez, legat de plata obligatiilor financiare ale Greciei. Chiar si asa, nu este o voce care reprezinta totalitatea spectrului politic, pentru ca in cadrul partidului sau exista disensiuni clare pe tema subiectului.
O ceata deasa pluteste deasupra Greciei. Nu sunt semne ca se va ajunge la finalul crizei. Sumele uriase acumulate (peste 150% din PIB), spectrul falimentului national, miscarile sociale violente, toate intregesc un tablou sumbru.
Noi?
Noi suntem cetateni obisnuiti. Daca e sa privesti spectacolul crizei, vei vedea un sablon: statul, in marea majoritate a cazurilor, va salva bancile cu datorii mari, de la colaps.
Dar pe noi, cetatenii, cine ne salveaza, in cazul in care avem datorii pe care nu le putem plati? Bancile au in arsenalul legal arme prin care ne pot urmari pana la stingerea datoriilor. De cele mai multe ori vand creditele neachitate catre firme de recuperare, care jupoaie de viu pe cel care, la un moment dat, nu a fost in stare sa tina pasul cu ratele.
Desigur, vina este, in mare parte, a celui care s-a indatorat peste masura. Adevarul este mai complex: de multe ori, situatia care a dus la neputinta de a plati ratele acumulate a fost determinata si de factori externi, cum sunt criza economica, evenimente de sanatate sau personale, care au fost in afara controlului.
Chiar si asa, e vorba de o tragedie, care se intampla la tot mai multi romani. Pentru a nu cadea in aceasta capcana, trebuie sa fii pregatit pentru a fi mai tare ca banca.
Va trebui sa stii sa-ti conduci finantele personale in asa fel incat, chiar daca apar factori negativi neprevazuti, sa faci fata a plata ratelor. Am scris o carte care detaliaza o strategie usor de urmat, care sa-ti stabilizeze finantele personale si sa te ajute sa platesti mai usor ratele (click aici pentru detalii).
Cu bancile nu e de jucat. In caz de probleme, ele sunt ajutate, dar daca tu ai probleme cu banca, depinde numai de tine sa te salvezi. Esti sigur ca ai armele necesare pentru asta?
Bibliografie:
VanityFair.com
Iceland declares independence from international banks
Icelandic financial crisis
Iceland proves Ireland did wrong things saving banks
Icelandic loan guarantees referendum
Subprime mortgage crisis
Late 2000s financial crisis
Irish financial crisis
Un răspuns
Excelent :) !