Spuneam data trecuta ca NOI nu murim. Doar corpul fizic dispare – iar aceasta este o lege a naturii, un proces entropic ce nu poate fi oprit pe aceasta planeta, in aceasta zona a universului. (Sau, mai corect spus, poate fi oprit de catre foarte putini oameni, in anumite conditii deosebite, si in nici un caz in mediu social in care traim – deci nu are rost sa discutam despre acest caz particular si extrem de rar).
Asa ca in loc sa ne concentram sa facem orice pentru a opri disparitia corpului fizic, mai bine am intelege si am cunoaste practic Cine Suntem Noi cu Adevarat.
Experienta vietii si a mortii
Cei mai multi oameni isi definesc identitatea ca si corp fizic si traiesc experienta vietii pe pamant prin intermediul sau (avand atasat un “suflet”). Orientalii au inteles primii insa ca identitatea noastra reala este cea de “suflet” si traim experienta vietii pe pamant prin intermediul sau (avand atasat un vehicul – corpul fizic).
Cand traiesti viata din acest ultim punct de vedere, experienta e cu totul alta. Nevoile “sufletului” vin automat primele, cele ale trupului sunt secundare. Ce s-a petrecut insa este ca, neintamplator, perceptia noastra asupra propriei identitati a fost denaturata de-a lungul secolelor. Si, o data cu acest lucru, am pierdut si intelegerea fenomenului “mortii” si seninatatea cu care ea ar trebui sa fie abordata si intampinata.
Exista atat de multe dovezi ca dupa disparitia corpului fizic ceva din fiinta noastra supravietuieste, incat numai cine e rau intentionat si dornic sa ramana ignorant le poate contesta. Si sunt nenumarati cei ce au cercetat si au scris despre fenomen (o sa-i numesc doar pe Raymond Moody, Melvin Morse, Robert Monroe, Brian Weiss, Deepak Chopra, dar sunt mult mai multi).
In toate culturile omenirii “supravietuirea sufletului” este privita nu ca o “poveste frumoasa” ci ca o certitudine. Exista persoane ce au capacitatea de a-i contacta pe cei plecati dincolo, de a obtine informatii de la ele, lucruri ce se verifica apoi in propriile vieti. Traim vremuri de deschidere catre “lumea invizibila” a celor din jur. O lume ce constituie un plan intermediar pana la cunoasterea propriei esente reale.
Proiectia constiintei
Insa nu trebuie sa asteptam momentul “mortii” pentru a accesa acest plan mai inalt si a avea o imagine mai clara asupra propriei identitati. Putem realiza acest lucru inca din timpul vietii fizice. In fapt, acesta a reprezentat dintotdeauna unul din scopurile supreme ale practicilor spirituale (indeosebi orientale si sud-americane). “Invingerea mortii” cat inca te afli “in viata”.
E vorba de experimentarea directa a “lumii de dincolo” prin “proiectia constiintei”.
Sunt practici energetice de extindere a constiintei de sine, in care simti ca esti oarecum “separat” de corpul fizic si mai mult decat el. In general se efectueaza noaptea – deci seara ar trebui sa ne culcam cu multa energie pentru a avea ocazia de a fi constienti in timpul proiectiei. Ceea ce, din pacate, nu e valabil in cazul majoritatii oamenilor, care “pica” morti de oboseala in acel moment. Nu e de mirare ca atat de multi nu cred in “alte lumi”, atata vreme cat nu au ocazia sa aiba experienta directa a lor…
Sunt multe modalitati de efectuare a extinderii constiintei – o simpla cautare pe net despre “calatorii astrale” sau “out-of-body experiences” va aduce nenumarate informatii suplimentare. Proiectia te poate ajuta atat in contactarea “lumii celor plecati dintre noi” cat si in a avea experienta altor tipuri de lumi in afara celei fizice. Ambele iti asigura dovada directa a existentei tale si in alte planuri – si, prin urmare, indepartarea oricaror temeri in ce priveste moartea, disparitia corpului fizic.
Nemurirea
Chinezii taoisti vorbesc despre posibilitatea nemuririi – nu in corp fizic, ci intr-un corp spiritual ce se poate crea in timpul vietii. Acest lucru este diferit de simpla percepere a “celorlalte lumi” si astfel eliminarea temerilor fata de moarte.
E vorba de o serie de practici de purificare a structurilor la toate nivelele, de atragere si fuzionare de diferite tipuri de energii din natura si univers, creand astfel o structura “nemuritoare” in care iti proiectezi constiinta, in mod voit, dupa “moarte”.
Nu e vorba de nemurire in sens de eternitate – asa ceva nu e posibil nici macar la nivelul spiritului (in mod practic, nu filozofic). Ci in sens de “durata de existenta” – desi la un anumit nivel insasi notiunea de timp devine depasita. E dificil chiar si sa vorbesti despre aceste nivele intrucat sunt destul de putini cei ce ajung practic acolo – si nu lasa prea multe instructiuni. Deci, ne vom opri aici.
Ce trebuie sa retinem insa este ca putem invinge moartea prin cunoasterea teoretica a semnificatiei sale si prin experimentarea practica a “altor lumi” in timpul vietii. Depasind frica inconstienta de moarte putem sparge orice limite ce ne incatuseaza in drumul catre Noi Insine.
6 răspunsuri
Excelent articol Marius. Cat de simplu e totul! Cand am citit prima carte a lui Brian L. Weiss am avut un „AHA” moment si am stiut imediat ca este domeniul care-l voi aprofunda si care se potriveste perfect cu tot ceea ce facusem pana atunci(le stii si tu, doar am fost colegi la unele). Am fost atras intotdeauna de partea de terapie care functioneaza atunci cand cele conventionale nu au efect, de acele vindecari „miraculoase”.
Felicitari inca o data !
Daaaa! Asa este, Marius!
„Insa nu trebuie sa asteptam momentul “mortii” pentru a accesa acest plan mai inalt si a avea o imagine mai clara asupra propriei identitati. Putem realiza acest lucru inca din timpul vietii fizice. In fapt, acesta a reprezentat dintotdeauna unul din scopurile supreme ale practicilor spirituale (indeosebi orientale si sud-americane). “Invingerea mortii” cat inca te afli “in viata”.”
Asa este! Descoperirea acestor alte lumi este datatoare de noua viata!
Felul in care inveti sa percepi lumea si viata, prin tot soiul de experimente si mai ales prin marele experiment care este viata noastra insasi, este uluitor!
Practicile taoiste? Wooow! Minuni de minuni! Un mic taichi de dimineata face o zi de… dulceata! Chiar o face, caci ai calm, bucurie si chef de multe! bate de departe muuuulte cafele si da o inspiratie extra!
Stiu ca si tie iti place… :)
Iar fantasticele experimente de renastere sunt intr-adevar nu doar prelungitoare de viata ci chiar renascatoare! Am avut parte de doua, in Peru, si am iar alt curs la corabia mea! Plus vant bun in panze!
Orice clipa dedicata constructiei si dezvoltarii tale nu e clipa pierduta din timp, ci castig, caci te apropie de eternitate! Asta, cand incepem sa ne prindem de Cine suntem noi cu adevarat! Si cand incepem, este faaaantastiiiiiic! Suntem vii in viata noastra!
Uuuu! tot eu! Inca un pic de timp „furat” si dat placerii de a fi cu voi!
… sa mai spun ca experimentarea practica de care vorbeste Marius deschide caile spre A VEDEA? :)
Si vazand, descoperi ca mereu-mere-mereu viata e minunata! :)
Multumesc, Lucian. Da, asta e un domeniu specific ‘lumii reale’ sa zic (hihi).
Mikka – in Peru ??? Aaaa, pai trebuie sa ne povesteti o data (va zic si eu cu Thailanda…) Tai Chi-ul e si practica mea favorita…
Dumnezeu sa va binecuvanteze domnule Marius.Si pe cei care comenteaza articolele dvs.Am trait ca o musca intr-un mic mic mic borcanas.Mi-e RUSINEEEEEEE!Acum doua luni am cazut (rau de tot).
Nu conteaza!Ma reconstruiesc.Citesc, citesc….si nu-mi mai ajunge.Trebuie sa citesc in fiecare zi si sa meditez.Asta imi da putere. Am pus primul firicel de lumina la ceea ce trebuie sa fie existenta mea spirituala.Nu stiam ca exista aceasta lume interioara!!!Stiu ca e rusinos.Nu mi-a deschis nimeni ochii cand eram mica.Apoi am avut treaba sa -mi traiesc viata dupa NORME,cu ochelari de cal.Foarte periculos.Multumesc lui Dumnezeu ca existati si oferiti hrana spirituala (constat cu bucurie ca sunteti multi asemenea).
Multumesc, Elena ! Stai linistita, cu totii am avut ochelari de cal la inceput. Apoi ne trezim treptat si realizam ca viata e altfel decat ne spune societatea…Mult succes !