Constient sau, indeosebi, inconstient, ne croim drumul prin viata ca un explorator printr-o jungla deasa. Taiem frunzisul ascutit si pasim cu precautie, nestiind exact unde vom calca, ce insecte otravitoare ne vor asalta, ce animale ne vor ataca. Fara indrumare din partea unui cunoscator al locurilor, in cateva zile am fi una cu pamantul junglei.
La fel, fara un sistem de ghidare nu vom reusi sa ajungem la destinatie in viata.
Dar care este destinatia?
Puteti spune ca fiecare are propriul drum. Ca in functie de modul in care privim viata, fiecare vom ajunge in locuri diferite. Vom avea profesii diferite, situatii materiale sau familiale diferite… chiar si boli diferite. :)
Bineinteles, destinatia finala pentru toti este aceeasi – disparitia corpului fizic – dar nu la aceasta directie voiam sa ma refer acum. Ci la destinatia interioara. Despre acest lucru s-a tot vorbit insa azi as vrea sa scot in evidenta o trasatura aparte a sa.
Scopul corect
Putem spune ca viata are doua “scopuri”. Unul exterior, in care omul se straduieste sa “devina” mai mult, sa acumuleze mai mult, mereu in competitie cu altii sau chiar cu el insusi. Este unicul tel cunoscut imensei majoritati (indeosebi in occident). Iar asta depinde exclusiv de imaginea de sine, de cine crezi tu ca esti si ce crezi ca ai de facut pe pamant.
Scopul interior tine de a patrunde cat mai profund in interior si a transforma “continutul” constiintei ce se exprima prin corpul tau, urmarind apoi cum schimbarile au loc la nivel material. El este cunoscut doar unei minoritati, desi in ultimii ani diferitele modalitati de transformare (ce tin de dezvoltare personala si spiritualitate) sunt imbratisate din ce in ce mai mult.
Sunt cele doua scopuri contradictorii? Aparent, asa este. Intrucat, ce anume se opune scopului interior? Insusi modul in care mintea noastra este programata sa-si caute fericirea doar in actiuni ce tin de lumea exterioara. Nevoia de a obtine cat mai repede implinirea dorintelor ne saboteaza profunzimea cautarii interioare.
Insa pentru cel ce invata, pas cu pas, sa-si transforme mintea din dusmanul in aliatul sufletului sau, cele doua teluri ale vietii se intrepatrund, dand nastere sistemului de ghidare corect.
Actiunea corecta
“Corect” in ce sens, s-ar putea pune intrebarea? In sensul care ne asigura maximul de sanatate, vitalitate, prosperitate, longevitate, tinerete biologica – aici, pe pamant. Plus cunoasterea practica a altor dimensiuni in afara celei fizice pe care o constientizam.
Cum suntem siguri ca avem parte de indrumarea corecta? Intelepciunea milenara chineza are o notiune – wu wei – “actiunea corecta” sau “actiunea fara efort”. Este impulsul de a face o anumita alegere, actiune, de a merge pe un anumit drum – impuls ce iese din interior dintr-o stare avansata de “vid plin”. Un drum diferit de cel pe care ne poarta mintea si alegerile inspirate de programarea sa.
Wu wei mai inseamna si “non-actiune” – dar nu in sensul de a nu face nimic, a sta si a astepta ca universul sa faca ceva in locul tau. Ci in sensul de “a nu face nimic in afara actiunii corecte, pe care o faci din toata inima”.
In cele din urma, wu wei mai are si semnificatia de “a actiona fara a fi obsedat, atasat de a obtine anumite rezultate”. Este similar cu indemnul biblic “Nu va faceti atata grija pentru ziua de maine; ziua de maine isi va purta singura de grija”. Poate ca este cel mai greu de urmat. Insa, cum spuneam, cand mintea devine aliatul sufletului, rezultatele „corecte” din lumea exterioara au tendinta de a veni de la sine.
Fiind centrat in prezent, in vidul incarcat de potental, esti mereu in controlul propriului viitor. Tot ceea ce faci, toate actiunile efectuate din aceasta stare sunt corecte. Practic, singurul efort, cel corect, consta in a aplica moment de moment modalitati de a ramane ancorati in interior.
In cele din urma, nu conteaza cate resurse financiare sau de orice natura ai la dispozitie – in lipsa sistemului de ghidare inspirat se vor risipi in actiuni fara o finalitate corecta pentru noi. Ne sta in putere insa sa gasim drumul potrivit, precum exploratorul din jungla si sa multumim pericolelor din cale… intrucat, cum ar fi viata fara ele? :)
10 răspunsuri
Excelent articolul Marius ! Felicitari ! :) Mi-a placut foarte mult ghidarea pe care o conferi oamenilor prin prezentarea wu-wei (efortul fara de efort).
Un articol cu potential de a deschide multe drumuri, usi si minti ! :)
Toate minunate ! :)
Mersic :)
Da…este mult adevar in tot ceea ce spui…insa lucrurile nu se opresc aici…spui ca: „singurul efort, cel corect, consta in a aplica moment de moment modalitati de a ramane ancorati in interior”…acest lucru suna bine pe hartie, insa cine iti garanteaza ca interiorul tau este corect? Cum poti fi sigur de corectitudinea interiorului tau?…Suntem fiinte cel putin duale, atat binele cat si raul salasuieste in fiecare…iar ceea ce gandim acum ca este interiorul nostru este posibil sa fie doar ceea ce credem, sau ne-am dori sa fie…de cele mai multe ori cand credem ca gandim nu facem altceva decat sa ne re-aranjam prejudecatile…nimic mai mult…as fi interesat sa aflu care este sistemul tau de referinta pe baza caruia iti evaluezi „interiorul”…..
Sistemul de referinta este modul in care te simti – cu maxim de energie sau mai putina. Cand esti in starea ‘maxima’ sau cat mai aproape, deciziile pe care le iei cu privire la orice au tendinta sa fie deciziile corecte, ale ‘sinelui’ – iar cand iei hotarari de orice fel intr-o stare energetica-emotionala mai scazuta, mintea este cea care influenteaza…
aha…inteleg…ceea ce simti este un barometru foarte bun…oare, ma intreb…cum poti fi sigur ca ceea ce simti este exact ceea ce simti?…iluzia aceasta in care singura constanta este schimbarea, si careia noi ii spunem realitate poate fi de multe ori inselatoare, iar simturile noastre de multe ori reactioneaza defensiv…spre exemplu de unde stii in acest moment ca nu dormi si doar visezi ca citesti ceea ce citesti acum?…poate la noapte cand mergi la culcare, de fapt te trezesti…eu nu stiu…tu stii?
Salutare… Imi permit sa intervin un pic in discutie ! Cu mult drag si apreciere. :)
Mihai, ai folosit un grup de cuvinte in comment, anume „reactioneaza defensiv” de la care as dori sa pornesc commentul.
As vrea sa spun doar ca uneori, in viata, prea multe intrebari pot opri evolutia, cu toate ca ele sunt excelente pana la un punct si au rostul lor. N-are sens sa stim daca acum dormim si la noapte cand mergem la culcare ne trezim. :) Se pierde esenta vietii si intri singur intr-un cerc vicios (am pornit de la premisa ca nu doresti asta :P)pentru ca gandurile tale sunt in viitor permanent. Iar proiectia din viitor nu este una care sa te faca sa „cresti” (de exemplu daca te-ai gandi la scopurile tale sau cum sa aduci o contributie lumii), ci una defensiva, care te blocheaza, iti blocheaza energia si evolutia.
Si totul porneste dintr-o teama (de asta am si inceput commentul de la cuvantul defensiv) si aceasta teama este o teama fata de ceva din viitor (reiese si din comment). Poate fi teama de a pierde ceva ce stii sau crezi ca ai, poate fi teama de moarte; poate fi orice, insa prin aceste temeri se pierde din vedere si viata…
Traieste, doar traieste si fa lucrurile care te bucura ! :)
Restul nu mai depinde de tine. La fel cum tainele tale sunt in interiorul tau si numai tu le stii (sau le poti afla), si tainele Universului sunt in mainile lui si doar el le poate stii.
Asa ca incepe cu tainele tale si lasa-le mai tarziu pe cele ale Universului; daca le vei descoperi bine, daca nu oricum le vei descoperi si avea pe ale tale… :)
Fa si vezi ce raspuns primesti din interiorul tau. Raspunsul nu poate avea niciun fel de demonstratie exterioara sau nu poate fi dat printr-un exprimare sub forma unor concepte mentale. El e pur si simplu. Iar daca si dupa aceea mai exista intrebarea aceasta, mai incearca pana se va „dizolva” intrebarea.
Cu drag, toate minunate si pline de bucurie ! :)
Wu wei este un concept din Taoism care implica „sa stii cand sa actionezi si cand sa nu actionezi”. Wu wei inseamna „actiune naturala”.
Iar paradoxul „wei wu wei” inseamna:”action without action or effortless doing” (a traduce din engleza, ar insemna sa se piarda esenta).
Scopul wu wei este sa atinga o stare de echilibru perfect si ca rezultat sa se obtina o forma de „putere linistita si invizibila”. Intr-adevar, „puterea linistita si invizibila”
asigura directia corecta.
Si un alt sens, mai putin frecvent dat wu wei:”actiunea care nu implica lupta sau efort extrem, excesiv”.
mda….multumesc pentru precizari….foarte bine documentate si foarte la obiect…totusi am si eu niste precizari…in comentul meu vorbeam la modul general nu la mine personal, nu vreau sa fac referiri directe la persoane, in al doilea rand stiu ca concluzia este locul in care pui capat gandirii…in al treilea rand cel care nu se razgandeste inseamna ca nu gandeste…as putea continua dar e mai bine sa ma opresc aici cu citatele….eu am vrut ca pe marginea articolului sa continuam rationamentul in mod constructiv si sa vedem unde ajungem…un fel de brainstorming….oricum in majoritatea articolelor sau a documentarelor TV pe aceste teme nu se spune mai nimic concret…doar chestii subiective de genul: vei vedea..vei afla..trebuie sa descoperi in tine…trebuie sa cauti in tine…etc. adica lucruri la care le poti da o mie de sensuri, astfel toata lumea este acoperita, indiferent de rezultat. De aceea am vrut sa patrundem dincolo de fatada stereotipurilor acestea si sa descoperim impreuna o aplicabilitate mai concreta….insa daca deranjez cu aceste intrebari, nu am sa le mai pun…
Mihai, foarte bine ca vrei sa patrundem dincolo de fatada stereotipurilor si sa descoperim impreuna o aplicabilitate mai concreta. Si eu, si probabil si noi, dorim acelasi lucru ;))
Chiar te rog sa pui orice intrebari doresti, nu deranjezi absolut deloc… in ceea ce ma priveste, obisnuiesc sa fiu direct in ceea ce spun, deci poate uneori impresia pe care o las este cea de deranj. :) Si Multumesc pentru ca ai atras atentia asupra acestui lucru ! :)
Sigur, atat gandirea, cat si razgandirea sunt excelente insa atata timp cat sunt cu limitele carora noi le dam semnificatie. Uneori ele pot bloca trairea, experimentarea directa pe propria piele si implicit evolutia. In cadrul articolelor si la TV nu prea are cum sa se spuna ceva concret deoarece fiecare are calea sa, iar aceasta o putem gasi doar noi insine. O reteta poate constitui o minciuna pentru noi…
Imi cer scuze daca a parut ca o adresare catre tine personal, am dorit sa sune ca o discutie intre doi prieteni vechi care s-au reintalnit la un ceai. :)
O saptamana minunata, plina de succese si zambete stralucitoare ! :)
da…nu trebuie sa te scuzi…fiecare este asa cum este si nu ar trebui sa se ascunda….si ai dreptate, prea multa filozofie intradevar poate stopa actiunea…in viata de zi cu zi nu filozofez atat (uite ca ma refer si la mine) :) , dar aici daca tot ne intalnim la un ceai ma gandesc ca este o oportunitate buna sa mai revizuim intre prieteni, directia in care mergem cu totii….deoarece am invatat ca prin tine pot recunoaste adevarul din mine…si invers….iar dincolo de toate acestea cu totii avem anumite incertitudini sau intrebari fara raspuns, indiferent cat de siguri vrem sa parem de cele pe care le afirmam…pana si preotii isi pun paratrasnet pe biserici…oare de ce?…O saptamana frumoasa si voua, o meritam cu totii…