Metoda gandirii analogice cu structura corpului uman (I)

Despre Edward de Bono am mai vorbit si cu alte ocazii. Acum cateva saptamani explicasem conceptul Po, dezvoltat de marele maestru, si adusesem vorba si despre ceea ce el numeste Body Frame Thinking Method. Pe parcusul mai multor articole vom patrunde aceasta analogie dintre structura anatomica a omului si gandire (sau gandire creativa).

Body Frame Thinking este un proces care presupune 6 elemente ce vor putea fi retinute cu multa usurinta pentru ca se integreaza in mod natural unei parti din ceea ce numim “noi insine”: corpul nostru. Cum nu putem uita din ce suntem alcatuiti, nu vom uita nici la ce se refera aceasta metoda de gandire.

Oase, muschi, nervi, grasime, piele

Vom vorbi in continuare despre (1)oase, (2)muschi, (3)nervi, (4)grasime, (5)piele, (6)starea de sanatate, dar veti vedea ca vom folosi acest limbaj doar intr-un sens figurat si ca vom intelege prin acesti termeni doar caracteristici si atribute ale gandirii.

(1) Oasele formeaza structura fundamentala a corpului uman. Ele dau forma si o mentin; sunt permanente si nu se schimba. Analogic vorbind, oasele sunt elementele fundamentale ale unui plan, ale unui proiect, ale unei situatii, acele elemente care raman neschimbate si care constituie punctul de pornire pentru gandire. Oasele reprezinta faptele pure ce sustin procesul nostru de gandire. Ele pot fi mari sau mici, dar – in egala masura – importante. Uneori, un osisor este cheia!

Exemplu: Intr-un proiect de afaceri, finantarea ar fi un os mare, in timp ce marketingul produselor rezultate din procesul productiei al fi un os micut.

(2) Muschii dau putere procesului. Ei reprezinta puterea sau forta din spatele gandirii noastre. Exista mai multe tipuri de muschi ai gandirii: (a)informatie, (b)logica, (c)emotii, (d)valori si credinte/convingeri, (e)obisnuinte, (f) concentrare, (g) motivatie.

2.a. – Informatia.
Forta a ceea ce eu sau tu transmitem depinde de informatia pe care o avem si pe care o transmitem. Daca, de exemplu, ai facut un test si evaluatorul iti spune ca, pe baza punctajului obtinut (XX,xx), esti admis la cursurile Facultatii de Fizica, atunci informatia aceasta constituie baza pentru un intreg proces ce va urma din acest moment.

Nu inseamna, sau nu stim inca, nici daca esti geniu, nici daca nu esti. Stim doar ca la test ai obtinut punctajul respectiv si ca esti admis la facultate. In engleza spunem „that is a fact”.

Ceea ce ne intereseaza in aceasta etapa este informatia pura si nu ceea ce poate fi derivat din ea, nu concluziile, nu judecatile de valoare. Doar fapte concrete.

2.b. – Logica.
Doar faptele insele nu sunt de ajuns. Ele trebuie adunate si interconectate astfel incat sa formeze un model, imaginea de ansamblu. Desenam linii logice intre elemente, le adunam, le reorganizam daca este nevoie, le conectam si re-conectam pana ne indica o concluzie.

Uneori este mai dificil, concluziile sunt mai greu de tras. Extrem de importanta este ordinea in care legi gandurile. Este ca si cand ai construi o casa: folosesti un anumit tip de caramizi, de o anumita marime, intr-un anumit model de imbinare, pe anumite directii si cu anumite inclinatii, legate de o substanta cu o compozitie relativ precisa.

Apoi, importante sunt principiile fundamentale de judecata si valoarea de adevar. Cat de bine conectezi faptele? Dau ele o concluzie solida? Argumentele sunt solide sau nu?

2.c. – Emotii, sentimente
Acesti muschi au doua laturi (doua fatete, sau doua capete – daca vreti): de o parte sentimentele si emotiile celui ce transmite, de cealalta parte cele ale receptorului.

2.d. – Valorile si credintele
Sistemul de valori si credinte se afla la baza majoritatii actiunilor si argumentelor. Evident, el pre-exista atitudinilor si comportamentelor. Observand atitudinile si actiunile, putem sa ne clarificam care sunt valorile si credintele noastre si ale celor din jurul nostru.

2.e. – Obisnuinta
Obisnuinta este si ea un muschi. Da o anumita forta procesului gandirii. Cand ne referim la obisnuinta intelegem tot ce inseamna opinie, prejudecata, cliseu, mod de a gandi/mod de a actiona. Atunci cand nu examinam cu adevarat ceea ni se transmite si actionam din obisnuinta, suntem reactivi.

2.f. – Concentrarea
Concentrarea este folosita cu precadere in gandirea activa, atunci cand incercam sa gasim puncte pe care sa ne sprijinim pentru atingerea scopurilor noastre.

2.g. – Motivatia
Ne dam cu totii seama ca motivatia este un muschi deosebit de important. Desi singur nu poate sa rezolve totul, este clar ca – fara el – orice proces (inclusiv gandirea) nu prea are sanse sa fie dus la bun sfarsit.

Daca la intrebarea “De ce sa schimb ceva ?” ti-ai raspuns cu “Indeajuns de bine nu este indeajuns de bine, cel putin pentru mine!”, atunci probabil ca ai o motivatie destul de puternica, o atitudine creativa care sa evadezi din vechile modele aducand ceva noutate sau rearanjand elementele vechi intr-un mod nou.

Tineti aproape! Data viitoare vom vorbi despre nervi si lucrurile vor deveni cu mult, mult mai interesante!