Povestea de astazi este despre cum convingi tu universul sa conspire la optimismul si fericirea ta. Dupa cum si numele-i arata, e o tehnica. Adica poate fi deprinsa si invatata de oricine.
Doua scenarii
Paradoxal, acum hai sa vedem doua scenarii.
- Te trezesti la 6 dimineata, e devreme, n-ai dormit suficient, e liniste, deci tot restul lumii doarme (adica tu nu dormi, ca ei), mananci ceva acolo, te speli, te imbraci si iesi pe usa. Aceeasi liniste, semn ca altii inca dorm si tu nu.
- Te trezesti la 6 dimineata, in pat e cald si in camera racoare iar combinatia dintre ele e placuta. Afara e asa o liniste, ca reusesti sa auzi cum fosnesc frunzele, ba chiar ai parte de un concert de vrabii si mierle in si bemol major. Sau unplugged, cum preferi. Marul din care musti e mai rosu pe partea asta si gustul e inedit: proaspat + caramel. Te speli si picaturile de apa rece te invioreaza instant iar gelul de dus are o textura energizanta. Pantalonii sunt placuti la atingere, in culoarea ta preferata si sosetele pufoase. Iesi pe usa, e atata liniste incat iti poti imagina ca e orasul tau (asta sau toata lumea doarme si tu nu, ca ai treburi).
Diferenta dintre cele doua paragrafe e vizibila si nu, nu e vorba de numarul de randuri. E folosirea (sau nu) a tehnicii microscopului pentru a fi mai optimist.
Zoom in, zoom out
Zoom in: un microscop te ajuta sa maresti imaginea, sa vezi in detaliu partile componente. Astfel, orice lucru cat de marunt devine dintr-o data palpitant. Nu iti imaginai ca e atat de complex.
Zoom out: partea cu adevarat nemaipomenita e ca odata ce ai vazut detaliile, cand dai zoom out si revii la marimea normala a obiectului analizat acesta este dintr-o data mult mai fascinant. Acum stii ca nu e de fapt vorba despre ceva banal.
Cum faci
Folosesc tehnica asta de atata vreme incat stiu prea bine ca e nevoie de un avertisment. Atentie, tehnica microscopului duce la stari inexplicabile de incantare!
Am stabilit deja ca avem la dispozitie doua miscari, zoom in pentru a mari imaginea si pentru a vedea detaliile si zoom out pentru a reveni la imaginea initiala si a vedea ansamblul.
Pentru a-ti crea o stare optimista, plina de curiozitate si de buna dispozitie, pune microscopul pe lucrurile care sunt parte a vietii tale zilnice si iti par deja banale. Foloseste-ti atentia, concentrarea si toate simturile de care dispui.
Priveste cu atentie, vezi toate detaliile. Observa textura, liniile sau rotunjimile. Adulmeca mai intai mancarea si simte mirosurile atat de variate care te inconjoara. Cauta sa deslusesti diferitele arome care se imbina in ceea ce nu pare a fi decat „mancare”. Asculta sunetele din jurul tau.
Pentru a da semnificatie tuturor acestor detalii apasa butonul de zoom out al microscopului. Micsoreaza imaginea, revino la scara initiala. Acesta e momentul ceva mai spiritual, in care lumea din jurul tau a devenit dintr-o data plina de sens si foarte complexa.
Exista o explicatie
Tehnica microscopului se explica prin legile psihologice ale perceptiei. Fiecare dintre noi percepem anumite intensitati ale stimulilor din mediul inconjurator, in functie de sensibilitatea noastra. Sensibilitatea inseamna asadar capacitatea de a sesiza un stimul cu o intensitate foarte scazuta – un sunet foarte slab pe care altii nu l-au auzit, mirosul unui parfum folosit intr-o cantitate foarte, foarte mica.
Sensibilitatea la stimuli duce la resimtirea mai intensa a acestora. Iar resimtirea mai intensa adauga buna dispozitie zilelor tale si sens lumii in care traiesti.
Tehnica microscopului este de fapt o tehnica de crestere a sensibilitatii la stimuli.
Cerc de „mai bine”
Martin Seligman – initiatorul psihologiei pozitive – spune ca fericirea are doua componente:
- placerea de moment si
- senzatia ca viata (ta) are sens.
Tehnica microscopului cuprinde ambele elemente ale fericirii: zoom in aduce placere si zoom out sens. Urmatorul paragraf este probabil cel mai important din intreaga poveste de pana acum. Este vorba despre cercul pozitiv al tehnicii microscopului.
Detaliile pe care le vezi cand folosesti microscopul iti creeaza placere. Placerea resimtita te face sa te simti bine (s-a dovedit stiintific ca placerea are acest rezultat surprinzator!) si te motiveaza sa repeti activitatea „vinovata”. Starea de bine combinata cu energia data de motivare te determina sa fii mai activ, sa faci multe lucruri si activitati. Ceea ce duce la o viata implinita si care are sens.
Vezi cercul?
26 de răspunsuri
Da, il vad :) :) :) :) .
Multumesc! m-ai convins ca trezitul de dimineata este placut, mi-ai amintit de lucrurile mici care ne aduc fericire si m-ai invatat ca optimismul nu se uita niciodata, trebuie doar reamintit.
Ovidiu, am stabilit deci ca vezi bine si esti imaginativ :)
Cu mult drag, Cristina. Asa e, optimismul nu se uita pentru ca binele e de fapt starea noastra naturala. Restul e doar temporar, silaba cheie fiind „rar” :)
Articolul a fost chiar placut!
Sa te inconjori doar de oameni asa de optimisti, ar fi perfect :)
Iri, te pomenesti ca o fi fost scris cu drag :D
In ceea ce priveste actiunea de a te inconjura cu oameni optimisti, uite o oferta pe care nu o poti refuza ;) : intra mai des pe empower
Din nou, ne intalnim la lectia 3 , am vazut cercul din prima lectie , (dovada ) -sunt bucuroasa ca acum cateva zile am recomandat unor colege acest program .Azi mi-au solicitat adresa inca doi prieteni. care au fost impresionati de articolul legat de optimism.
Intradevar nu poti refuza oferta – intra mai des pe empower- eu continui cu raspunsul- *O zi fara Empower , e o zi pierduta*. Felicitari! pentru articol!
Multumim frumos, Maria. Asta trebuie facut cu lucrurile bune: impartite :)
Maria, multumim pentru aprecieri! „O zi fara Empower e o zi pierduta” ar trebui folosit ca testimonial! :)
Multumesc ! Voi recomanda avantajele acestui program. O zi buna!
@ Maria
„The only things we ever keep are the things we give away!”
…este ultimul vers dintr-o poezie deosebit de frumoasa, scrisa de Jerry Buchanan, intitulata „Living and giving, or the Law of Life”
Daniela, iti multumim ca ne-ai impartasit un lucru atat de minunat!
De aici si pana la piatra de temelie a unei vieti implinite care – in viziunea mea – este recunostinta, nu a ramas decat un pas „microscopic”. Pentru ca, dupa ce vedem cat de minunat este ceea ce ne inconjoara, incepem sa pretuim cu adevarat.
Maria, multumim frumos de reclama ;)
Octav, sa stii ca si eu ma conving pe zi ce trece de cat de adevarat este acel vers. Pentru ca ceea ce dai schimba ceva sau imbunatateste ceva intr-un alt om. E unul dintre cele mai magice lucruri pe care le putem face noi, oamenii. Cat despre ce ai spus tu despre recunostinta, ca este piatra de temelie a unei vieti implinite, si eu cred la fel si ma bucur ca avem asta in comun :)
@ Octav multumesc de versul ,pe care cred ca mi l-a tradus Daniela, *ceea ce dai schimba ceva sau imbunatateste ceva intr-un alt om.* ( sau poate gresesc) .
In meseria mea, zilnic trebuie sa daruiesc -, zambete , recunostinta, apreciere, lauda, incurajare, .acordarea atentie..iar rezultatele sunt cele asteptate de mine, citesc asta pe chipurile celor din jur.
Uneori sunt si esecuri dar asta e viata, nu poti multumii pe toata lumea, este normal nu? Multumesc.
O zi buna in continuare.
@ Maria
„Singurele lucruri pe care le pastram cu adevarat sunt cele pe care le daruim!”
Intai am auzit aceste cuvinte de la profesorul meu de Teoria Comunicarii, Dl. Tran, un om realmente deosebit in fata caruia nu poti decat sa asculti fermecat de cuvinte si de intelesuri. Am retinut …
Mai apoi am gasit poezia. Iti recomand sa o gasesti pe Internet si sa rogi o prietena sa ti-o traduca daca e nevoie. O sa te impresioneze si pe tine si o sa o impresioneze si pe ea…
O zi buna si tie!
@ Octav am gasit poezia chiar pe blogul tau-
Felicitari pentru blog !
Am salvat-o si urmeaza sa mi-o traduca o profesoara de engleza ( buna prietena) Succes pe mai departe!
Succes si tie, Maria! Sa spui daca ti-a placut!
DA ! Ne-au placut versurile ! Multumim si succes pe mai departe!
Buna la toata lumea! Eu nu am prea avut inclinatia de a ma inregimenta in scoli si cursuri, in linii de urmat dupa trasee fixe, de a face ceva pentru ca altii au facut si au simtit ca intr-un fel sau altul se simt niste lucruri in plus sau se mai diminueaza ceva prin alte parti. Dar m-am gandit ca avem niste simturi pe care nu le dezvoltam pentru ca nu invatam nicaieri acest lucru; de aceea mi-am propus candva sa mi le dezvolt chiar eu, dupa cum ma taie capul !… O saptamana sa ma concentrez pe vaz, urmatoarea pe auz, apoi tot asa cu gust, miros si pipait. Apoi le-am combinat cate 2 si apoi cate 3 si am ajuns la dezvoltari ale altor ‘simturi’ – mare mirare… Un univers intreg intr-o fereastra deschisa, intr-un tramvai aglomerat, o deschidere catre intelegerea oamenilor pe care inainte ii priveam cand cu frica, cand cu sperante de multe ori desarte… Pentru ca nu stiam CUM sa-i privesc, la ce sa privesc pentru a le vedea si bunele, si relele si sa le inspir imbunatatirea prin locurile pe care ei isi si le dispretuiau… Pe urma cineva mi-a spus ca se dau bani grei pt. cursuri in care se invata exact acest lucru ! Iarasi mare mirare… Ideea este ca fiecare om isi poate alege drumul, sprijinindu-se mereu pe inclinatiile personale si pe experienta altora. Oamenii imi spun ca daca fac mult timp ceea ce au facut altii, nu au decat rezultatele pe care cei pe care s-au sprijinit le-au marcat ca tzeluri, care i-au atras de la bun ineput; dar daca au preluat idei si le-au transpus in directia inclinatiilor lor, au ajuns la rezultate neasteptate din mult mai multe puncte de vedere. Altii au ramas in formele originare, dar au fost multumiti si cu cat au obtinut, le-a fost frica sa mearga mai departe. I-am incurajat sa faca exact ceea ce simt, dar sa nu-si speculeze propria frica, caci deja sunt prea multi care o fac – oficial sau neoficial, intentionat sau cu o naivitate induiosatoare ! Ceea ce vreau sa spun este legat de faptul ca de la bun inceput putem sa simtim ca suntem, fiecare dintre noi, un complex arhitectural cu totul deosebit si sa tinem cont de acest lucru atunci cand urmam diverse cai de dezvoltare… Sa le combinam pe toate cu personalitatea noastra – din nefericire foarte mult hulita pe diverse cai.. Si, mai ales, sa comunicam despre simtirile noastre, sa nu ne fie rusine de acest lucru. Tocmai de aceea eu scriu de multe ori mult, detaliat, in speranta ca nu deranjez si ca pot insipira ceva… cuiva… Bineinteles ca fiecare dintre noi face exact ceea ce crede de cuviinta. Cu bine !
Cristiana, multumesc foarte mult pentru comentariul tau asa elaborat. Da, e adevarat ca unii merg la cursuri platite mai degraba scump pentru a re-invata ceva atat de natural ca folosirea propriilor simturi. Si e bine ca fac asta, pentru ca inseamna ca au descoperit ca pierdusera legatura cu ei insisi.
E bine pentru ca inseamna ca s-au uitat in ei suficient de mult cat sa descopere lipsa. Multi altii nu-si acorda atata atentie.
Ca tu ai descoperit astfel de exercitii intuitiv, asta te face un omulet special :) Pana sa ma preocupe dezvoltarea personala, eu credeam cu toata puterea mea ca eu am descoperit tehnica microscopului, ca, intr-un mod ciudat, doar eu am acces la asemenea senzatii :) Infatuarea asta… :P
De acord cu tine ! Stiu ca astfel de cursuri sunt bune in multe directii – eu doar am vrut sa punctez increderea de a impleti simtirile proprii cu experienta altora ! Iar cei care nu au posibilitati financiare sa nu dispere, caci sunt destule posibilitati sa invete cate ceva, apoi sa dezvolte cele preluate prin simtirea proprie si prin extinderea experientei la toate directiile care pot fi constientizate. Voi ajutati mult oamenii, ma bucur ca faceti acest lucru – am dat si altora adresa voastra.
Chiar nu sunt speciala, am crescut si am imbatranit in mijlocul unor oameni foarte deschisi, curajosi, care fac extrem de multe lucruri doar pentru ca asa simt ei, si descopera ca lumea crede ca astfel de oameni sunt ‘speciali’… Ne luptam de 15 ani sa demonstram ca suntem oameni chiar foarte obisnuiti.. si lumea se supara, caci ar dori sa fim ‘deosebiti’… greu sa rupi prejudecatile … dar este si o mostenire de care nu ne dam seama decat cu foarte mare greutate… Va doresc toate cele bune !
Buna prieteni! Eu folosesc ”tehnica microscopului” de cand am pornit pe calea spirituala mult mai des.O foloseam si inainte dar nu in mod constient,nu banuiam ce mult poate ajuta un om mai ales daca s-a confruntat cu probleme de viata majore.Atat de mult schimba perceptia asupra lucrurilor importante ale existentei umane incat ,la un moment dat am fost intrebata de un prieten daca n-am intrat in vreo secta.De ce ? Pentru ca eram mult prea optimista fata de situatia in care eram in acel moment.Si dupa conceptia acelui prieten trebuia sa fiu la pamant.De aceea consider articolul Danielei extraordinar,si o felicit din suflet.Multumesc,Daniela pentru faptul ca ne reamintesti sa traim frumos si intens fiecare clipa.Multumesc celui care a avut ideea sa creeze EMPOWER.
Bine Cristiana, esti obisnuita intr-un mod special :) De fapt, ce conteaza cu adevarat este ca vrei sa inveti, sa descoperi lucruri noi si apoi sa le aplici. Cred ca asta e valabil pentru toti cititorii Empower. Multumim ca ne ajuti cu popularizarea :)
Elena, ce frumos ne saluti tu, „buna prieteni!”. Imi place :) Iti multumim frumos pentru laude si ne imbujoram cu spor :) Cat despre povestea cu prietenul acela, uneori e greu sa intelegi ca fericirea e usor de gasit daca stii unde sa te uiti. Poate ca dorea doar sa stie si el unde sa caute dar nu stia cum sa intrebe.
@ Cristiana
Spui ca ti-ai dezvoltat cate un simt si apoi ai inceput sa le folosesti in combinatii de cate 2 sau 3…
Sunt deosebit de curios in legatura cu acest lucru.
Am motive sa cred ca esti si o persoana creativa. Ti s-a intamplat sa „traduci” senzatiile percepute printr-un simt in senzatii percepute cu un altul? (Sau, mai bine zis, cat de des faci asta??) Exemple: miros albastru, gust dulceag fierbinte, gri amar si rece, acru tremurat, lumina calda si blanda la atingere etc
(este ceea ce se cheama sinestezie)
Octav, unii s-au nascut cu aceste ‘stil’ de perceptii altii si le-au dezvoltat. Chiar exista un acru tremurat!
Fie ca un racoros curcubeu sa te imbratiseze!
Wow! Super-articol, pentru care iti multumesc! :)
imi place mult ceea ce se scrie!este si sunt lectii demne de luat aminte.va pup