Acasa » Romanul a devenit econom si nu mai ia credite. Sau nu?

Romanul a devenit econom si nu mai ia credite. Sau nu?

Cand citesti ziarele si revistele de profil, blogurile specialistilor si site-urile cu profil economic, mai ca nu te apuca admiratia fata de poporul roman. El a devenit, dintr-odata, econom si chibzuit.

Cifrele par sa vorbeasca de la sine, intr-un sondaj realizat de Daedalus Millward Brown pentru Raiffeisen Banca pentru Locuinte (sursa):

  • 53% dintre romani au reusit sa economiseasca in 2010;
  • 60% au avut ca scop situatiile neprevazute (32% se gandesc la viitorul copiilor lor, iar 23% vor sa-si renoveze locuinta);
  • 53% prefera banii lichizi, 32% depun in conturile curente, 13% in depozite la termen si 12% in asigurari de viata/pensii private.

Nu numai atat. In 2010, cererea de credite a ajuns la minimul ultimilor 6 ani (sursa)! Datele certifica faptul ca numarul creditelor noi este mai mic decat numarul creditelor ajunse la scadenta sau rambursate in avans. In ultimele doua luni ale anului 2010 chiar si soldul restantelor (creditele la care sunt intarzieri in plata ratelor) a inceput sa se stabilizeze.

Aceste cifre par sa spuna ca romanul s-a desteptat din punct de vedere al educatiei financiare. Chiar daca aceasta trezire s-a datorat crizei mondiale, e o desteptare bine venita.

Sa nu?

Daca te uiti mai atent la cifre, vei vedea adevaratul tablou din spatele primei impresii:

  • 60% economisesc pentru situatii neprevazute. In traducere, de frica, cel mai probabil din cauza crizei economice.
  • 23% economisesc pentru consum (adica in final, tot vor cheltui banii).
  • 53% prefera banii lichizi. Este cea mai nefericita modalitate de economisire, banii erodandu-se prin inflatie, adica intr-un an, suma tinuta „la ciorap” in lei, isi pierde 8% din valoare.
  • 32% depun banii in conturi curente. Aceste conturi au dobanda subunitara, adica practic nu au dobanda.
  • 13% folosesc depozitele (care, in ultimul timp, au randament real negativ, adica nu reusesc sa acopere pierderea de valoare prin inflatie – sursa).
  • 12% investesc intr-un sistem de pensii/asigurari.

Informatiile de mai sus arata ca:

  • cei mai multi romani economisesc de frica, speriati de criza economica;
  • cei mai multi romani nu au educatie financiara, alegand cele mai proaste metode de economisire;
  • o minoritate (25%) foloseste metode care sa contrabalanseze pierderea de valoare ce apare prin inflatie.

Si la americani se economiseste mai mult. In schimb, studiile au aratat ca la sfarsitul anului 2010 au lasat-o mai moale. In noiembrie, americanii au o vacanta care este dedicata traditional cumparaturilor. Cifrele au aratat ca anul 2010 a fost cel mai bun an in vanzari, in ultimii patru ani (sursa).

Ce se intampla?

Termenul de specialitate este frugality fatigue. Oamenii obosesc sa mai economiseasca. Ei pornesc sa cheltuiasca la fel ca pe vremuri, desi nu exista o crestere economica in adevaratul sens al cuvantului.

Acest lucru a aparut la americani in 2010, pentru ca la ei a debutat criza. Desi previziunile oficiale spun ca revenirea economica in Romania mai are de asteptat, cred ca romani va intra in frugality fatigue nu peste mult timp. Asa suntem noi: timpul ne face sa uitam repede. Unii analisti cred ca romanii deja au obosit sa economiseasca (sursa).

Iar despre credite, lucrurile sunt mult mai simple. Romanul nu mai ia credite pentru ca nu mai poate. Cei care erau dispusi sa ia credite nu mai pot lua, iar cei care pot lua nu mai vor sa ia. Nu e vorba ca romanul a devenit mai destept, ci ca e obligat sa stea departe de credite.

Concluzie

Romanii nu au invatat lectia. Criza nu le-a aprins dorinta de a invata finante personale. In continuare, ei reactioneaza instinctiv, manati de frica si reactiv, dupa ce raul a fost facut. Daca totusi iau decizii bune (sa economiseasca), folosesc metode nepotrivite, care ii fac sa piarda bani.

Nici americanii nu stau mai bine. O spune seful FED, Ben Bernanke (sursa). Dar asta nu ma incalzeste deloc.

Descarcă Gratuit Ebook-ul: ”A murit Facebook-ul?”

Descoperă cum funcționează Algoritmul Facebook în 2024 și cum să-l folosești pentru a-ți crește exponențial vizibilitatea și vânzările! 10 metode simple și la îndemâna oricui prin care să crești exponențial vizibilitatea și engagement-ul postărilor tale.

4 răspunsuri

  1. stii ce spune romanul cand ii spui ca ar avea nevoie de mai multa educatie financiara?

    „da’ ce? vreau sa ma fac bancher?” pe tonul cel mai ingamfat posibil

    si am auzit asta de nenumarate ori, evident majoritatea genul de oameni care considera ca guvernul ar trebui sa mareasca salariile pentru ca ratele la banci ale oamenilor au ajuns prea mari…

  2. Totusi mai avem o sansa: la Empower Advance de maine din Pitesti vor fi 43 de participanti. Trainingul este chiar unul de educatie financiara (si nu este gratuit). :)

  3. acest articol vine la pachet cu multe observatii / critici/ constatari dar fara sa ofere nicio solutie alternativa. care este scopul lui atunci ? sa ne invite la empower advance ul de la pitesti si alte seminarii similare despre educatie financiara ???!!

    daca depozitele la termen nu sunt solutia cea mai buna de economisire pt romani, care ar fi atunci o alternativa ? (asta presupunand ca nu toti romanii au atat de mult bani de economisit incat sa-i investeasca in in bunuri imobiliare, asa cum ati sugerat intr-un articol de pe blog la un moment dat…)

    daca eu ca salariat cu un venit constant mediu imi doresc sa economisesc – sa zicem, o suma de 100 ron lunar – cum as putea altfel sa-i aconomisesc daca nu printr-un depozit la termen, cu dobanda aia asa mica cum ea, tot e mai bine decat la ciorap, nu ? asta presupunand ca nu avem cu totii timpul si capacitatile necesare pt a deveni traderi valutari…

    Si apoi, ce este rau in a economisi pt situatii neprevazute ??? o situtie neprevazuta poate sa fie si o boala sau falimentul firmei la care lucrezi sau sau sau etc.

  4. @Ishtar

    observatiile tale sunt pertinente, tocmai de aceea am sa detaliez raspunsul meu

    1.exista doua modalitati de a gestiona banii: (a)sa-i lasi pe altii sa-ti investeasca banii si (b) sa-ti investesti singur banii

    varianta (a) necesita o minima educatie financiara, dar acest lucru te lasa la cheremul celor care iti investesc banii. cu alte cuvinte, castigurile sunt dictate de ei.
    exemplu: depozitele la banci. in functie de rata dobanzii la banci, aceasta poate sa acopere rata inflatiei, poate sa fie cat rata inflatiei, poate sa fie sub rata inflatiei. banca iti da ofera dobanda, dar valoarea dobanzii e la latitudinea ei.
    cu alte cuvinte, sunt cazuri in care banca „te scoate pe profit” in comparatie cu inflatie, si cazuri in care esti in pierdere (situatia existenta in momentul de fata in sistemul bancar).

    varianta (b) necesita educatie financiara la nivel mediu si ridicat.

    cat despre „solutii alternative”, nu trebuie sa fii atat de suparat si sa pui atat de multe semne de intrebare si exclamatie… in site-ul meu, Milionarul Mioritic, poti dowloada 4 carti electronice gratuite si poti citi peste 850 de articole pe teme de finante personale si investitii :)

    resurse exista, trebuie doar sa le cauti si sa le citesti ;)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


litera.ro
10 metode simple și la îndemâna oricui

Descarcă Gratuit Ebook-ul: ”A murit Facebook-ul?”

Descoperă cum funcționează Algoritmul Facebook în 2024 și cum să-l folosești pentru a-ți crește exponențial vizibilitatea și vânzările!