Ma gandesc de mult sa incep o astfel de carte. O fac pentru mama. Ei ii dedic fiecare cuvant si pagina care va rasari pe zi ce trece. De ce? Pentru ca anul acesta va schimba prefixul si se pare ca acest lucru o sperie. M-am gandit sa ii ofer ceva care o va face sa zambeasca si sa isi schimbe perspectiva despre ani, varste si cifre.
Am gandit-o mult, inca o mai gandesc. Am avut nevoie de timp sa adun resurse, sa le diger si sa vad in ce masura se pliaza pe convingerile mele. Cum as fi putut scrie ceva care nu isi gaseste o frecventa compatibila cu gandurile mele?
Am inceput acest intro pe care sa il public aici, pe Empower.ro, o familie mare de oameni frumosi si deosebiti. Ma bucur atat de tare ca i-am intalnit. Asadar, sa va povestesc despre niste cifre.
Cifre, varste, cifre…
Traim intr-o lume cu cifre si credeti-ma ca sunt economist si imi bat capul cu asta zilnic. Cifre, cifre, cifre… le adunam, le scadem, le impartim si inmultim si rezultatul tot nu ne convine. Trec anii si ne panicam de cum schimbam prefixul. Asa suntem programati, sa ne panicam. Suntem programati sa vedem viata intr-o lumina pozitiva doar la tinerete. Dupa aceea totul devine cenusiu, in ceata, iar cheful de „vreau” si „fac” scade.
Parerea mea?
Gresit. Nu sunt de acord cu acest regim si nu accept sa imi rulez viata pe o autostrada cu indicatori de varsta. Am cati ani vreau si simt… si daca azi ma simt de 10, pai 10 ani am si poate maine am 40. Nu e treaba nimanui cati ani simt si cati ani implinesc peste cateva luni.
Conteaza ce transmiti celor din jur. Oamenii sunt mai receptivi la energii decat la stimulii vizuali. O persoana nu iti ghiceste varsta doar dupa ridurile de la ochi, ci mai degraba dupa pofta de viata pe care o transmiti. Pofta de viata nu scade proportional cu varsta.
Nu obosim pentru ca am imbatranit, imbatranim pentru ca obosim cautand un sens in viata.
3 varste si toate 3
Teoria zice asa. Avem trei varste: calendaristica, genetica si spirituala. Cel mai important lucru este ca avem cati ani simtim si asta se vede pe fata noastra, se transmite celor din jur si se implementeaza peste programul ala care este asa greu de dezinstalat. Masinariile astea, care suntem noi, oamenii, sunt mai greu de formatat decat orice calculator. Dar nu imposibil. Inca se poate, cu ceva perseverenta si incredere.
Varsta calendaristica este data de anul nasterii. „Cea mai reala si exacta” varsta, rezultat al unui calcul simplu. Numaram lumanarile de pe tort. Varsta genetica este varsta pe care corpul nostru o arata si o transmitem ca energie in jurul nostru. In final, varsta spirituala este varsta la care noi ca spirit sau energie parte din Univers ne aflam. Vorbim aici de dezvoltarea noastra personala, spirtuala, gandirea si relatia noastra cu… noi.
Cea mai dificila relatie de construit este a noastra cu noi. Este putin ciudat si greu de explicat, dar sa fii impacat cu tine, sa te ierti si sa te iubesti indiferent de trecutul, prezentul sau viitorul care te asteapta, este greu. Greu pentru ca nu toti intelegem acest proces in afinitatea si profunzimea lui. Superficial si in lumina reflectoarelor toti declaram ca suntem in pace cu noi.
Cum facem pace?
Exista ma multe metode, dar cel mai important pas este iertarea.
Pentru a ajunge aici, trebuie sa incepi sa te cunosti, sa construiesti o relatie bazata pe incredere si confort intre tine si tu. Acorda timp acestei relatii si rabdare. Nu trece usor peste ce gasesti si te deranjeaza. Analizeaza si gaseste cauza care a determinat acel obicei sau actiune. Datorita partilor tale „rele” poti progresa.
Cauta adanc si nu te speria de ce vei gasi… undeva este ascunsa este o iubire infinita. Mai intai cunoaste-te si iarta-te. Dupa cum se spune, nu poti avea o relatie armonioasa cu cei din jur daca nu esti in armonie cu tine. Nu poti oferi iubire, daca tu nu esti iubire, nu poti sa-ti doresti pace, daca in interiorul tau este razboi. Sa fie pace, din interior spre exterior!
Si iti mai spun un secret: cand aceasta liniste interioara se va declansa, rezultatul se va vedea pe chipul tau si fara niciun hocus-pocus vei intineri cu cativa (cativa mai multi) ani.
Cu pasi mici spre pensie?
Pensia nu inseamna sfarsit. Inseamna un inceput pentru ca este o noua etapa din viata. Si inceputurile sunt frumoase, sunt sansa unei schimbari si momentul cel mai prielnic de refacut socotelile la nivel interpersonal cu tine si cei din jur. Nu este tarziu, este momentul cel mai potrivit si bun sa schimbi ce te deranjeaza. Daca nu acum cand ai mai mult timp, atunci cand?
Deci varsta nu este o scuza, nu este o bariera si in niciun caz un stop. Si un prefix nu te apropie de final, ci te apropie de inceput. Imi plac schimbarile si cred ca le voi face cu o periodicitate variabila pana la varsta la care viata imi va da aceasta posibilitate.
Si imi doresc toti sa faca asta. Sa nu se sperie de cifre, sa le jongleze si sa se bucure de ele. Fiecare cifra, fiecare varsta are ceva special. Fiecare an are provocarile, bucuriile si tristetile lui. Si cu fiecare an care trece, nu putem decat sa ne bucuram ca am acumulat mai mult si mai mult din toate aceste minuni pe care viata ni le ofera. Doar suntem si noi o minune si trebuie sa respectam asta.
Ani cu zambete! :)
