M-am gandit foarte mult ce as putea sa scriu in aceasta zi… ce mesaj as putea transmite in afara de gandurile mele bune si curate pe care le astern cu fiecare articol. Sarbatorile de Paste pentru mine au insemnat intotdeauna o renastere a sufletului meu, doar ca eram prea mult preocupata de agitatia din exterior si uitam sa inchid sonorul si sa caut vocea din interior, sa caut izvoarele care imi imbogatesc sufletul.
De sarbatori, si nu numai, cred ca ar trebui sa ne intrebam care sunt izvoarele noastre. Ca sa ai parte de bogatie sufleteasca trebuie sa iubesti.
Iubirea este intotdeauna raspunsul si niciodata nu putem primi si oferi suficienta iubire. Orice fel de probleme am avea avem intotdeauna un tratament si acesta este: iubirea.
Nu cred ca as putea gasi prea multe cuvinte potrivite asadar am sa citez din epistola intaia a lui Pavel catre Corinteni, cap. 13:
Chiar daca as vorbi in limbi omenesti si ingeresti, si n-as avea dragoste, sunt o arama sunatoare sau un chimval zanganitor.
Si chiar daca as avea darul proorociei si as cunoaste toate tainele si toata stiinta; chiar daca as avea toata credinta asa incat sa mut si muntii si n-as avea dragoste, nu sunt nimic.
Si chiar daca mi-as imparti toata averea pentru hrana saracilor, chiar daca mi-as da trupul sa fie ars, si n-as avea dragoste, nu-mi foloseste la nimic.
Dragostea este indelung rabdatoare, este plina de bunatate: dragostea nu pizmuieste; dragostea nu se lauda, nu se umfla de mandrie,
nu se poarta necuviincios, nu cauta folosul sau, nu se aprinde de manie, nu se gandeste la rau,
nu se bucura de neleguire, ci se bucura de adevar,
sufera totul, crede totul, nadajduieste totul, rabda totul.Dragostea nu piere niciodata. Proorociile se vor sfarsi; limbile vor inceta; cunostinta va avea sfarsit.
Caci cunoastem in parte, si proorocim in parte; dar cand va veni ce este desavarsit, acest „in parte” se va sfarsi.Cand eram copil, vorbeam ca un copil, simteam ca un copil, gandeam ca un copil; cand m-am facut om mare, am lepadat ce era copilaresc.
Acum, vedem ca intr-o oglinda, in chip intunecos; dar atunci vom vedea fata in fata. Acum, cunosc in parte, dar atunci voi cunoaste deplin, cum am fost si eu cunoscut pe deplin.
Acum, deci, raman aceste trei: credinta, nadejdea si dragostea; dar cea mai mare dintre ele este dragostea.
Bogatia sufleteasca o ai cand intelegi aceste lucruri, cand recunosti si lasi iubirea sa curga prin tine, cand credinta o porti cu tine tot timpul, cand nu uiti ca speranta e firul care te duce spre culmi.
De aceste sarbatori va presciu acest tratament: oferiti iubire si primiti iubire in fiecare zi: dimineata, la pranz si seara.
Va doresc un Paste cu sufletul bogat, cu sufletul luminos si vindecat de minunea invierii lui Iisus si dragostea pe care o revarsa el, un Paste in care sa fii copil si sa te bucuri ca „Esti”. Cristos a inviat!
6 răspunsuri
PASTE FERICIT TUTUROR! Delia, nici nu puteai vorbi si scrie despre ceva mai frumos decat iubirea.E primavara,suntem mai voiosi, mai energici ,cu mult mai multa pofta de viata.Inflorim,asemeni mugurilor,daruim si primim iubire!
Multumesc Elena! Iti doresc un Paste plin de iubire!
Iubita mea draga,
Multumesc pentru acest dar de suflet! Acesta e darul cel mai placut mie,in aceste zile si in toate.
„De sarbatori, si nu numai, cred ca ar trebui sa ne intrebam care sunt izvoarele noastre. Ca sa ai parte de bogatie sufleteasca trebuie sa iubesti.”
Asa e! Ca sa ai parte de viata, sa fii viu, nu o umbra facuta pamantului, trebuie sa te intorci la izvor, la ceea ce ne-a suflat in lume si care rasufla prin noi: Iubirea.
Nimic nu e de facut in lume decat de iubit…
Ea, Iubirea, ne-a facut si ne face mereu.
Dimineata, pranzul si seara, cum zici tu, din Ea ne vin.
„cand recunosti si lasi iubirea sa curga prin tine” esti, in sfarsit, viu in viata ta!
Bucurati-va toti de aceste zile si de fiecare zi si noapte ce vor urma, luminati si plini de pace.
Sa iubiti si sa fiti iubiti!
esti calda si buna, asa, ca intotdeauna…sa-ti daruiasca Dumnezeu, azi si mereu, iubire, cel putin dimineata, la pranz si seara!
@Mikka – Draga mea prietena cu suflet inflorit tot timpul ca primavara, iti multumesc pentru comentariu.
Mi-a fost frica sa nu fiu catalogata ca lipsita de inspiratie, am mai scris despre iubire, dar chiar nu am putut scrie despre altceva in aceasta zi de sarbatoare. Scrisul curge prin mine, ca si iubirea, si ma las dusa de acest val pentru ca stiu ca undeva, in spatele unui ecran, bucur sufletului cuiva. Daca am reusit acest lucru sunt pur si simplu fericita. Ma gandeam ca daca am pune macar un gram de iubire in bucatele pe care le gatim, in prajiturile pe care le facem, in imbratisarile pe care le daruim, in lumina pe care o luam,ce ne-am imbogati, nu-i asa?!
@Camelia – scumpa mea iti multumesc. Dumnezeu mi-a daruit mereu iubire, dar n-am stiut sa apreciez acest lucru. Mai am multe de constientizat, dar sunt pe drumul cel bun. :)