Metoda ASIT
Astazi vom aborda ceea ce poarta numele de ASIT – Advanced Systematic Inventive Thinking. Metoda ASIT a fost dezvoltata de catre Dr. Roni Horowitz, inginer in aeronautica si specialist recunoscut in ce priveste creativitatea in problem solving si design. ASIT este rezultatul investigarii catorva mii de solutii considerate creative precum si al imbunatatirii unei metode mai vechi de gandire sistematic-inventiva.
De principiu, la concluzii relevante in ceea ce priveste creativitatea, inovatia, problem solving-ul, poti ajunge fie studiind persoane cu performante in asemenea domenii, fie studiind procesul in sine (adica tot ceea ce se intampla in mintea unei persoane), fie studiind rezultatul. Dr. Horowitz a ales sa se concentreze asupra analizei rezultatelor deoarece acestea prezinta un mare avantaj: sunt caracterizate de evidenta.
Cele patru principii ASIT
Studiul solutiilor creative a scos la iveala patru proprietati comune ale acestora, care sunt enuntate in ASIT sub forma unor principii: Principiul similaritatii, Principiul unicitatii, Principiul idealitatii, Principiul “problema este solutia”.
Principiul similaritatii: in ce priveste logica de baza, solutiile creative pot fi similare celor mai conventionale solutii.
Pentru majoritatea dintre noi, creativitatea unei solutii este perceputa ca direct proportionala cu gradul de schimbare pe care l-ar aduce solutia respectiva in sistemul supus analizei. Dar, cu cat ne departam mai mult de starea initiala, cu atat ne este mai greu sa gandim, datorita numarului crescut de elemente noi si de relatii noi care apar in sistem si al gradului ridicat de incertitudine. Ei bine, ASIT ne propune sa cautam solutiile creative chiar in cadrul sistemului nemodificat!
Principiul unicitatii: putem folosi in avantajul nostru circumstantele care caracterizeaza problema cu care ne confruntam.
Acest principiu presupune intai sa stabilim in ce fel problema curenta se deosebeste de problemele similare cu care ne-am confruntat sau despre care stim.
Principiul idealitatii: exact ceea ce este necesar, la exact momentul potrivit, in exact locul potrivit. Si nimic mai mult!
Daca incercarm sa realizam mai mult decat ceea ce este cu adevarat necesar, ne-am complica inutil. Nu ne trebuie solutii sofisticate ci solutii simple si eficiente.
Principiul “problema este solutia”. Ideea este exprimata chiar in numele principiului.
In gandirea conventionala ne indreptam eforturile spre cum sa indepartam problema. In ASIT ne vom concentra asupra a cum sa folosim obiectele si circumstantele problemei pentru a ajunge la cea mai buna solutie.
Patru seturi de intrebari ajutatoare
Principiile de mai sus pot fi operationalizate cu ajutorul a patru seturi de intrebari care ne ajuta sa ne directionam in mod eficient gandirea:
I. Caut cumva prea departe de solutia cea mai evidenta? Care este aceasta? Care este principiul ei de baza?
II. Care sunt obiectele/elementele de care incerc sa scap? Care sunt atributele/caracteristicile lor? Care sunt efectele nedorite pe care doresc sa le indepartez? Ce s-ar intampla daca as incerca sa folosesc elementele/obiectele in loc sa incerc sa scap de ele? Care sunt acei factori care inrautatesc situatia? Cum as putea sa folosesc acesti factori pentru a rezolva situatia?
III. Cum definesc problema? Care sunt circumstantele unice ale acestei situatii in comparatie cu celelalte situatii asemanatoare despre care stiu? Ma folosesc de ele pentru a ajunge la o solutie? Cum (altfel) as putea sa le folosesc pentru a ajunge la solutia cea mai eficace?
IV. Cumva incerc sa ajung la o solutie prea complexa, prea sofisticata? Ce este necesar sa fac/sa gasesc pentru a o solutiona? Ce este suficient sa fac/sa gasesc pentru a o solutiona? Cum re-definesc problema?
Conditiile obligatorii ASIT
Demersul gandirii sistematic-inventive poate fi esentializat prin enuntarea a doua conditii obligatorii, pe care le intrunesc numai solutiile cu adevarat creative: conditia sistemului inchis si conditia schimbarii calitative.
Conditia sistemului inchis. Campul problemei cuprinde elementele/obiectele problemei si elemenetele/obiectele aflate in mediul ei inconjurator (in imediata apropiere). Pentru a respecta conditia sistemului inchis, este nevoie ca solutia sa nu presupuna aducerea in sistem (adica in campul problemei) a unor noi tipuri de obiecte. Va trebui sa ne rezumam la tipurile de obiecte/elemente care exista deja.
Aceasta inseamna ca putem:
- sa adaugam obiecte/elemente doar daca sunt de acelasi tip cu cele deja existente;
- sa indepartam obiecte/elemente;
- sa modificam obiectele/elementele doar in masura in care nu le alteram tipul.
Conditia schimbarii calitative. Aceasta conditie ne forteaza sa ne concentram asupra relatiei dintre campul problemei si solutie. In campul problemei, unul sau mai multi factori genereaza efecte nedorite. Intai, trebuie sa identificam aceste aspecte. In modul conventional de gandire, incercam sa minimizam impactul negativ al acestor factori ori chiar sa-i indepartam. In ASIT vom urmari sa alteram cumva insasi relatia dintre factorii care inrautatesc situatia si efectele lor nedorite.
Aceasta inseamna ca avem doua posibile directii:
- sa incercam sa facem ca efectele nedorite sa devina indiferente de factorii care inrautatesc situatia
- sa incercam sa inversam relatia dintre factorii care inrautatesc situatia si efectele nedorite.
sau
Poate nu vom ajunge la inventii marete cu ASIT dar, in mod sigur, ne poate ajuta sa gasim solutii creative la situatiile cu care ne confruntam in fiecare zi. Data viitoare vom discuta despre unul, doua cazuri in care aplicarea metodei ASIT a condus la solutii de o inalta eficienta.
Un răspuns
SINT SUPER ACESTE IDEI BAFTA