Ce se intampla
Crizele financiare personale acute, desi par la prima vedere foarte diferite unele de altele, au in substrat un model care poate fi sintetizat in felul urmator:
1. Starea initiala de echilibru precar.
Toate crizele financiare personale acute pornesc de la un echilibru precar intre venituri si cheltuieli. Veniturile sunt intinse la maxim iar cheltuielile se ridica la acelasi nivel cu veniturile. Mai mult, o caracteristica esentiala este faptul ca exista anumite cheltuieli repetitive, obligatorii, care trebuie platite luna de luna:
- creditele imobiliare sau chiria;
- creditele auto;
- creditele de consum.
La acestea se adauga alte cheltuieli cu prezenta lunara, care nu pot fi evitate:
- intretinetinerea locuintei;
- cheltuieli medicale cu boli cronice;
- cheltuieli cu mancarea.
O caracteristica interesanta este faptul ca aceste cheltuieli reprezinta cea mai mare parte din cheltuielile totale. Acest lucru face ca bugetul familiei sa fie extrem de sensibil la orice cheltuieli neprevazute care vor aparea pentru ca nu poti reduce cheltuielile obligatorii (de exemplu nu poti merge la banca si sa spui ca nu mai platesti rata la casa pentru ca banca iti va confisca apartamentul in care locuiesti).
2. Reducerea sau lipsa surselor de venit.
Apare in toate cazurile si este unul din motivele principale care determina declansarea crizei financiare acute.
Prima etapa o reprezinta scaderea cantitativa a surselor de venit. Acest lucru apare prin reducerea salariului datorita scaderii activitatii firmei sau reducerii bugetului statului.
Ulterior apare disparitia sursei de venit prin concediere sau faliment a firmei la care lucrezi. Daca exista mai multe surse de venit in bugetul familiei, acestea pot sa dispara pe rand sau simultan, caz in care implicatiile sunt catastrofale.
3. Aparitia situatiilor destabilizante.
Acestea pot fi de mai multe tipuri:
- cheltuieli suplimentare neprevazute (determinate de accidente, imbolnaviri, calamitati naturale, etc.);
- inrautatirea rapida a situatiei economice globale si nationale (care produce inflatie galopanta);
- cresterea ratelor la credit in timpul crizelor economice (datorita contractelor gresit negociate, care prevad o rata ce creste aberant in anumite cazuri);
- altele.
Simptome in desfasurare cronologica
- banii sunt tot mai putini pana in momentul in care sursele de venit dispar;
- eventualele rezerve monetare dispar rapid;
- pentru a achita cheltuielile obligatorii, familia se imprumuta de obicei cu credite pe termen foarte scurt cu dobanzi mari (cea mai nefericita situatie apare cand creditele sunt luate de la camatari);
- apare scadenta la imprumuturile care agraveaza situatia;
- familia incepe sa vanda din lucrurile din casa (electronice, haine, obiecte…);
- se amaneteaza bijuteriile si metalele pretioase;
- dupa un anumit timp, bunurile amanetate sunt pierdute deoarece nu pot fi rascumparate;
- daca locuinta este proprietate personala, se ipotecheaza locuinta sau pur si simplu se vinde pentru a stinge datoriile;
- in final familia ajunge in chirie, fara bani, fara obiecte de uz casnic, cu minim de posesiuni;
- chiar si in aceasta situatie e posibil ca o parte din datoriile la banci sa nu fie stinse.
Aceasta poveste poate avea nenumarate variante, mai mult sau mai putin tragice (sunt cazuri care se termina cu sinucideri).
Ce simtim
1. Ignorare.
La inceput familia sau individul in cauza nu realizeaza ca situatia si obiceiurile sale financiare sunt pe punctul de a declansa o criza financiara majora. Ignoranta este determinata de lipsa de educatie financiara, lipsa de inteligenta sau pur si simplu indolenta.
2. Ignorare constienta.
La un anumit moment mini-crizele financiare care au existat pana atunci incep sa apara tot mai des, apoi are loc „sudarea” acestora, in sensul ca persoana trece dintr-o mini-criza financiara in alta. Apar primele semne de insuficienta financiara cronica.
In acest moment persoana realizeaza ca trece printr-o perioada negativa dar are tendinta de a o ignora, in speranta ca „va trece”. Chiar daca situatia se perpetueaza si pare sa se prelungeasca indefinit, nu se produce nicio schimbare de atitudine pentru ca inca nu s-a atins un varf critic al crizei.
3. Negare.
Situatia de criza cronica inregistreaza un puseu acut. Persoana simte puternic acest incident (de exemplu pierderea unui autoturism luat in leasing datorita incapacitatii de plata) dar refuza sa accepte ca a intrat intr-o noua faza a crizei, faza acuta.
4. Acceptare si panica.
Episoadele acute se inmultesc si apar cu o cadenta tot mai mare. In fata dezastrului evident, persoana accepta faptul ca trece printr-o criza financiara personala acuta dar este complet depasita de evenimente. Practic, nu are capacitatea si/sau puterea de a reactiona la tragedia care i se intampla.
5. Paralizare sau mobilizare.
Dupa ce trece efectul psihologic al panicii nu exista decat doua posibile reactii, tipice pentru creierul uman: fuga sau lupta.
Fuga este de fapt un abandon total, o dezertare. Persoana crede ca nu e in stare sa faca fata situatiei, intra intr-o stare de apatie totala sau de depresie psihica. In acest moment exista posibilitatea de a aparea sinuciderea.
Lupta este reprezentata de mobilizarea resurselor emotionale si intelectuale. Persoana intelege ca trebuie sa ia viata de la zero, sa-si schimbe radical modul in care percepe si relationeaza cu realitatea si mai ales cu problemele financiare. Va face un plan, va mobiliza prietenii si rudele in ajutorul ei, va incepe restructurarea totala a modului in care castiga si cheltuie banii. Incepe o viata noua.
Initial am vrut sa scriu acest articol, adresandu-ma cititorului la persoana a doua. Ar fi fost mai brutal, mai direct. Am preferat sa descriu o terta persoana.
Daca aceasta tehnica narativa nu va determina o reactie emotionala, incercati sa inlocuiti „persoana” cu „tu” si veti vedea ca lucrurile se schimba. E un interesant exercitiu de imaginatie, al carui rezultat ar trebui sa va puna pe ganduri. Crizele financiare personale acute pot aparea pe nesimtite iar cand le constientizam este de obicei prea tarziu.
