Despre tati, soti, mame si sotii

Articolul ce urmeaza nu se bazeaza pe studiile cercetatorilor britanici, nici pe cele ale altor cercetatori din lumea intreaga. Articolul ce urmeaza este o incursiune in lumea sotilor, tatilor, mamelor si sotiilor de astazi asa cum o vad eu, prin prisma copiilor cu care am ocazia sa lucrez, dar si prin ceea ce sunt, mama si sotie.

Mentalitati

Ne facem iluzii desarte ca traim intr-o epoca moderna, in care egalitatea dintre sexe este una reala.

Credem ca in zilele noastre s-au schimbat mentalitati, iar mamele si tatii, sotiile si sotii sunt egali in drepturi si obligatii. Credem ca mamele sunt acelea care merg la serviciu in timp ce tatii cresc copiii. Ni se pare ca sotii fac piata si gatesc, se intereseaza de copii, fac curatenie in casa, in timp ce mamele au timp sa isi cladeaca o cariera stralucita.

Toate cele de mai sus se intampla, dar nu sunt situatii care caracterizeaza „zilele noastre”.

Ce vad eu?

Vad tot mai multi copii care au parinti part time. Slujba de parinte s-a transformat in slujba de noapte, de la 19:00 la 08:00.

Vad tati care muncesc foarte mult pentru a-si intretine familia. Acesti tati, in cele mai multe cazuri, nu mai au timp sa inchege o relatie cu copilul lor pentru ca sunt obositi, nervosi, au deadline-uri pe care trebuie sa le respecte, lucrand si acasa. Acesti tati seamana foarte mult cu „tatii de pe vremuri” cand slujba lor era aceea de a pune pe masa mancarea si de a apara familia de dusmani.

Vad mame interesate de „cum se creste si se educa” un copil, dar care nu au cu cine sa lase copiii acasa, nici macar in weekend, pentru a se intalni cu alte mame ca sa impartaseasca din experienta lor pentru a se apropia mai mult de copii. Aceste mame sunt aproape la fel ca mamele de pe vremuri cand misiunea lor era aceea de a creste copiii si a avea grija de casa, singure.

Vad tot mai multi tati de weekend. Acei tati care au ales sa se desparta, sa iasa dintr-o relatie negativa cu fosta sotie. Acesti parinti isi indeplinesc datoria de tata in weekend, cand isi vad copiii, le dau bani, ii plimba cu masina, ii duc la film sau la mall.

Vad tati impiedicati de orgoliul mamelor sa-si viziteze copiii, chiar daca acestia din urma sufera.

Vad mame care isi cresc singure copiii, pentru ca „pot”. Mame care le fac pe toate: merg la lucru, spala, calca, au grija de copii, preiau si rolul tatalui, educa. Aceste mame pot sa faca totul? Stiu ca voi auzi „voci feminisite” care vor spune DA. Voi auzi si voci de „barbati orgoliosi” care vor spune NU. Adevarul este undeva la mijloc.

Nu suntem buni in toate

O mama nu poate indeplini 100% rolul unui tata. Un tata nu poate prelua, fara greseala, rolul unei mame. Teoriile care spun ca suntem egali si ca fiecare putem face de toate sunt doar… teorii. Ne ascundem in spatele modernismului actual, negand rolul fiecarui parinte in viata copilului sau.

Nu va mai amagiti cu ideea ca sunteti „parinti minune” si le puteti face pe toate. Acceptati ideea ca un copil s-a nascut cu nevoia ambilor parinti. Fie ca sunteti o familie sau sunteti divortati, lasati naibii orgoliile la o parte si asumati-va rolul de parinte!

Un baiat are nevoie de tata sa-i arate ce inseamna un barbat.
Un baiat are nevoie de mama sa-i arate ce este o femeie.

O fata are nevoie de tata ca sa-i dea incredere si sa o sustina.
O fata are nevoie de mama ca sa-si dezvolte latura feminina.

Un copil nu se creste in weekend.
Un copil are nevoie de modele.
Un copil nu inseamna numai un spermatozoid si un ovul donat… si gata!

Motive, scuze si nevoi

Orgoliile, lipsa de timp, nevoia de bani, incapatanarea, nu sunt motive suficiente pentru a da copilul de-o parte. Nimeni nu este perfect. Nu exista sot sau sotie perfecta. Nu exista parinte perfect… vestea buna este ca in fiecare dintre noi exista posibilitatea de mai bine.

Copiii au nevoie de ambii parinti.
Copiii au nevoie de echilibru.
Copiii au nevoie de consens, chiar daca parintii sunt divortati.

Este decizia fiecaruia cum isi traieste viata si nimeni nu are dreptul sa-l critice. Ca parinte, insa, gandeste-te la echilibrul necesar copilului si ia decizii ca atare!