O reprezentare comuna pe amforele grecesti era aceea a unor barbati cu o parte a corpului mai dezvoltata decat cealalta. Monstri diformi sau licenta a pictorului? Sau niciuna nici alta?
Arheologii, istoricii si antropologii care au investigat acest aspect au ajuns in cele din urma la raspunsul corect. Ambarcatiunile acelor vremuri erau propulsate de forta umana, erau nave cu vasle. “Camera motoarelor” consta din doua randuri de vaslasi, unii pe dreapta si unii pe stanga. In timp, bratul folosit pentru a vasli precum si partea corespunzatoare a corpului se intareau si masa musculara se dezvolta, ajungandu-se la o asimetrie.
Schimbari si obiceiuri
La fel se intampla si cu jucatorii de tenis. Unii prefera sa joace cu mana dreapta, altii cu mana stanga iar daca ar incerca invers sigur le-ar da cu virgula. Tu ai incercat sa te speli pe dinti cu mana opusa celei pe care o folosesti de obicei?
Instrumentele pe care le folosesti te schimba chiar prin ceea ce schimba ele in tine. Obiceiurile tale, odata instalate, modifica intreg sistemul bio-psiho-social care esti.
Orice obicei pe care il capeti (involuntar) sau il adopti (pentru ca vrei) provoaca schimbari, (re)adaptari si acumulari. Sau, din contra, pierderi, risipiri de energie, sanatate si potential.
21 de zile
De atata timp ai nevoie pentru a introduce un obicei nou in programul tau zilnic. Sau pentru a elimina un obicei care nu te ajuta deloc. In 21 de zile legaturile neuronale create in timpul desfasurarii activitatii respective se permanentizeaza.
Repetitia activitatii duce la formarea unei “poteci” intre neuronii implicati. Dupa 21 de zile te-ai obisnuit cu activitatea noua si nu ti se mai pare greu sa o realizezi. La fel cum ti-ar fi mai usor sa mergi pe o poteca deja existenta decat direct prin padure.
Ce poti face tu
Constientizeaza ca orice obicei are efecte asupra ta. Gandeste-te la principiul actiunii si reactiunii din fizica newtoniana (l-ai invatat in clasa a sasea, la primele ore de fizica). Daca obisnuiesti sa bei suficienta apa vei avea o piele hidratata si putine probleme cu rinichii. Daca faci cate 15 flotari pe zi vei avea brate puternice si bine definite. Daca citesti 30 de minute in fiecare seara din ceea ce te pasioneaza vei deveni un expert.
Si pentru ca se apropie acea perioada din an in care tragem linie, calculam, analizam pe unde ne-a dat cu virgula si ne facem planuri noi, iti propun ceva. Un obicei nou si folositor in plus sau unul vechi si inutil sau daunator in minus. Daca incepi sa te gandesti si sa te pregatesti de pe acum, se cheama ca la sfasitul lui ianuarie iti vei fi adaugat valoare. O sa fii tu ++.
Un vechi proverb zoroastric spune asa: “Ai grija la gandurile tale, pentru ca ele devin vorbele tale. Ai grija la vorbele tale pentru ca devin faptele tale. Ai grija la faptele tale pentru ca devin ce esti tu.”
Iar suma obiceiurilor tale probabil ca reflecta ceea ce esti.
11 răspunsuri
Obisnuinta(obiceiul)este a doua noastra natura.Asta-i o „zicere”foarte adevarata,Daniela.Si cum orice invat are si „dezvat” sta in puterea noastra sa eliminam acele obiceiuri mai putin bune de care nu suntem foarte mandri.Avem nevoie doar de putina vointa.Si asta, mai bine mai tarziu decat niciodata .Iar pentru lucrurile bune pe care le putem aduce in viata noastra nici un efort nu-i prea mare.Totul e sa faci primul pas si sa ai prietenii alaturi de tine.Iar aici,pe Empower ,gasesti prieteni cat cuprinde.Multumesc frumos ,Daniela!
Elena, sa-ti fie de bine si de bun :) E tare valoroasa ideea ta: primul pas si pe cineva alaturi. Pe langa sprijin, cand impartasesti cuiva ceea ce vrei sa schimbi ai ca bonus si asumarea obiectivului… Multumesc pentru completarea asta.
Excelent articol. Pentru ca vorbeste despre schimbare si, mai ales, despre cum? si de ce? sa ne schimbam.
Ideea cu vaslasii imi aduce aminte de o imagine pe care am vazut-o acum 4 ani, in care se spune ca viata este ca o barca: in stanga avem vasla care se cheama munca, in dreapta avem vasla care se numeste personalitate, iar in fata (spate, depinde cum vaslim), avem un scop. Daca dam doar dintr-o vasla, ne invartim in cerc.
Respect.
Excelenta metafora ta, Andrei :D „daca dam doar dintr-o vasla, ne invartim in cerc”. De notat si pus la vedere!
ok, Cine zice ca 21 de zile fix? :)
Dl. Dr. Maxwell Maltz in psihocibernetica zice ca e nevoie de 21zile ca un nou obicei sa intre in sistemul nervos, apoi devine automat.
iar io zic ca mai intai tre sa ne dezobisnuim de obiceiurile care simtim ca dauneaza, in special alea care ni le baga societatea, scoala, profesorii pe gat.
Tre sa constientizam. Si depinde daca le permitem noi asta, bineinteles. (Ovidiu Miron stie :)
Apoi sa implementam noi obiceiuri. Sau sa le facem pe amandoua in acelasi timp, nu cred ar fi o idee rea.
21 de zile e prea tipicar. Depinde, iarasi.
Unele necesita mai mult de 21de zile tipicare, altele mai putin (ca ex trezitul de dimineatza ).
Mai implica trasaturile de pers. ca vointza, perseverenta, motivatia care is legate de felul de a fi a unei persoane, diferentiand de la om la om , plus alti factori…
..bine scris draga Daniela,dar ma leg si eu de acele *21 de zile* colegul nostru ,Marius Stan,intr-un articol spunea de cca.100 de zile ca se desetam un obicei ..nesanatos.De fapt daca stau bine si am gandesc(cum au subliniat si colegii mei de mai sus),important e sa constientizezi,apoi sa ..faci *primul pas*(care-i si ce-l mai greu)…si restul vine dela sine(nr de zile..devine un aspect secundar,,)pofta de VIATA iti doresc Daniela ,ca si celorlalti colegi.
Prima data am citit despre povestea vaslasului (aveam vreo 20 de ani) in cartea Ben Hur!! Daniela, mi-ai adus iar aminte de povestile tineretii mele, si multumesc, pentru ca, luandu-ma cu valurile cele noi – le-am uitat pe ceve vechi !!
In carte, Ben Hur – in anii captivitatii sale, ca sclav vaslas pe galerele romane si calator pe marile vietii lui zbuciumate, cerea sa fie asezat la vasle cand pe o parte, cand pe cealalta; in acest fel corpul i se dezvolta armonios si eficienta in munca era mult mai mare.
Atunci mi-am pus problema daca nu cumva oamenii care spun: eu fac numai asa… sau numai asa… procedeaza corect. Caci imi dadeam seama ca cel care spune ca nu face decat bine – este primul care judeca pe cel care face altfel (desi poate sa fie doar diferit, nu si rau – ce sa mai vorbim de facut ‘rau’!! si nu stii niciodata cine face mai mult rau..); sau cel care spune ca nu face decat bine – se lauda (chestie de imagine), dar de fapt le face pe toate… Pentru ca le considera de fapt bune pe toate, dar societatea ii cere teoretic numai o parte din ele, acelea despre care ‘scrie la carte’ .. Copilul vede ca primeste un anume fel de educatie, dar cei ‘mari’ nu prea o iau in considerare… nu fac ce spun… Mama e ‘obraznica’ si ‘raspunde’ lui tata!! Tata injura pt. ca nu i-a convenit ceva.. Matusa a calcat in balta si nu s-a luat nimeni de ea…Si nu e drept !!
Pastram – la anii maturitatii – tot ceea ce ‘trebuie’ si ce ‘nu trebuie’ si nu e rau de loc… Bine putem sa tricotam (vorba ta!!) multe pro si contra..
…cred ca mai este insa un lucru de care trebuie sa tinem cont: fiecare lucru pe care ar trebui sa vrem sa-l eliminam din comportamentele noastre are de fapt 2 laturi, doua aspecte: cel negativ si cel pozitiv. Trebuie sa ne gandim bine ce eliminam, cat eliminam, ce poate ramane din ceea ce vrem sa schimbam… Exista si o carte deosebita, ‘Partea intunecata a cautatorilor de lumina’ (Debbie Ford) care trateaza acest subiect, pe care eu l-am invatat de la un om foarte intelept, dupa ce mi-am pus, ca copil, toate intrebarile de mai sus si inca altele mai dihai, in plus !!… Am fost si sunt recalcitranta din fire, revoltata daca te iei de libertatea mea, dar daca am scapat de partea de obraznicie curata, am pastrat partea de curaj in atentionare asupra celor care ma obliga sa fac ceva impotriva vointei mele. Ma uit drept in ochii omului si ii spun ca nu as proceda cum face, sau cum zice el…
Fiecare lucru de care am vrut sa scap a trecut prin acest filtru. Cumintenia o vad altfel si nu imi pare rau. Nu sunt cuminte din punct de vedere religios, din punct de vedere socio-politic, din punct de vedere profesional.. Eu ziceam pana acum.. atipica !!
Acum toata societatea este ..atipica din punctul de vedere al generatiei parintilor mei !! Am scapat de ‘stigmat’ – am aflat ca … eu am fost ‘copil bun’ in comparatie cu ce azi prin lume !!
Hmmm !! Am trait s-o aud si pe asta!!! :) :) :)
Daniela, arheologii, istoricii si antropologii ar fi putut sa ia in calcul si faptul ca se incerca reprezentarea tridimensionala pe un suport 2D. :)
Deosebit de bine spusa ideea cu instrumentele care schimba sistemul!
Aurelian, una este sa faci ca un nou obicei sa devina parte din tine – aspect pentru care din cate stiu si eu ar fi nevoie de 21 de zile in care sa petreci cel putin o ora pe zi cu acest nou obicei – si altceva este sa desetezi un obicei nesanatos.
Este posibil ca Marius sa se fi referit doar la efortul de a scapa de un obicei nesanatos. Si chiar mi se pare normal ca, achizitionat in cel putin 21 de zile (zi de zi), si folosit in mai multe zeci si sute de zile, un obicei nesanatos sa fie mai greu de lepadat.
Cel mai eficient mod este ca, simultan, sa renunti la un obicei nesanatos si sa-l inlocuiesti cu unul nou – sanatos. Este un soi de 200 km/ora in dezvoltarea personala. Sau ca un meci de 6 puncte la fotbal.
:) Manuel, zice si Maxwell Maltz in Psihocibernetica. Mie mi-a venit ideea acestui articol pe cand invatam pentru un examen la neuropsihologie si tocmai citisem asta.
Foarte bine-venite sublinierile tale. Sa ne schimbam are mai multe variabile. Iar eu am sa exemplific intotdeauna cu cifra cea mai mica, pentru ca ce vreau sa determin este impulsul de a face ceva :D
(mie trezitul de dimineata mi-a luat 10 zile :) Jumatate din 21.)
Multumesc pentru urarea atat de potrivita cu mine, Aurelian :) Acum, eu ma intreb daca nu cumva constientizarea si primul pas ar putea dura chiar 21 de zile. E adevarat ca apoi urmeaza repetitia si intarirea respectivului obicei. Restul de zile pana la 100 :)
Ma gandesc, de fapt, ca e vorba despre impulsul si hotararea de a face si de a schimba si mai putin despre un numar. Asta chiar e, cum ai spus, un aspect secundar.
Da, Cristiana, astfel de abordari carora eu le spun puritane („eu fac doar asa si niciodata pe dincolo”) limiteaza mult. Si daca devin instrumentul nostru preferat in timp ne blocheaza gandirea. La fel cum Ben Hur isi crea un corp armonios vaslind pe ambele parti, nici noua nu ne-ar strica sa facem si altfel. Uneori exact opusul.
Am fi, pe langa armoniosi si foarte creativi („po”, principiul lui deBono este o obraznicie geniala :) )
Octav, multumesc pentru explicatiile tale :) Cred ca eu am explicat ceva mai putin clar in raspunsul meu catre Aurelian.