12

De ce mi-as imagina ca am fost creat pentru tine?

Avem tendinta sa credem – in diferite etape in viata – ca am fost facuti unul pentru celalalt. Oare chiar asa stau lucrurile? De ce sau de cine ne-am atasat in fond si la urma urmei? Si, mai mult, cum putem sa stim daca ne-am atasat cu adevarat de cea/cel de langa noi sau doar de versiunea in care ne-am transformat noi insine pentru ca suntem langa el/ea?

De cele mai multe ori ne dam seama ca de fapt ne-am indragostit de cea/cel care suntem atunci cand suntem cu ea/el. Si totusi, ii spunem celui care e langa noi ca il/o iubim. Straniu, nu-i asa?

Nu e nimic si nimeni de condamnat, suntem cu totii croiti la fel, e acelasi goblen.

Siguranta

Stiu ca, acum, pentru ca esti in acest tandem in doi, ti se pare ca esti in siguranta. Si asa e, esti pe maini bune. Chiar daca partenerul pare sa reziste mai bine tentatiilor sentimentelor, sau poate tocmai din aceasta cauza, partenerul este persoana pe care ai vrea sa o saruti si sa o iubesti.

Si-atunci: de ce as crede ca am fost creat pentru tine, pentru noi?

De ce am crede asta, cu atat mai mult cu cat vedem clar cicatricile? Sunt vizibile: cicatricile tale, urmele pe fata ei/lui – urmele celor de dinainte, ale unei vieti care pare ca a trecut dar care inca e acolo, in fata ta.

Si de fapt daca tu esti in planurile altcuiva?

Solutia? Sunt cei care persevereaza, doar de dragul unui sarut, a unei priviri sau a ce-o mai fi sa fie.

In general simtim ca relatia noastra cu acea persoana este cu atat mai puternica cu cat avem un atasament mai puternic fata de celalalt. Dar, in realitate, atasamentul nu e o relatie.

In articolul urmator, raspunsul: relatiile sunt absolvite de atasament!

Click Here to Leave a Comment Below 12 comments