Despre unele diagrame delicate

Acum un an, intr-o dimineata cam la fel de trista si cu picuri reci ca ultimele zile, participam la un workshop in care am invatat poate cel mai util set de doua propozitii cand vine vorba despre emotii.

Acum un an participam la primul meu workshop cu Anne de Graaf, consultant organizational, trainer in Analiza Tranzactionala si unul dintre acei oameni pe care atunci cand ii cunosti iti vine sa-i intrebi cu toata seriozitatea si chiar asteptand un raspuns: cum de poate exista cineva ca tine?

In povestea de azi este vorba de trei lucruri: un desen, o intrebare si o notita mentala.

Emotie si comportament

Unul dintre cele trei principii de baza in Analiza Tranzactioala este ca oamenii, cu tot ce inseamna ei, sunt OK. Emotiile lor sunt OK. Comportamentele insa, nu toate.

Sa luam un exemplu de emotie putin acceptata la nivel social: furia. De exemplu, in AT (Analiza Tranzactionala) este in regula si normal sa fii furios. Foarte furios. E in regula sa vorbesti despre asta, sa-i spui persoanei in relatie cu care a aparut aceasta emotie ceea ce simti tu. Nu este OK sa actionezi in orice fel in vederea furiei tale: sa acuzi, sa jignesti, sa lovesti.

Cum folosesti diagrama

Hai sa ne uitam impreuna pe diagrama de mai jos. Are doua axe. Axa verticala arata masura in care exprimi sau nu o anume emotie (fie o exteriorizezi fie o pastrezi doar pentru tine) iar cea orizontala arata cele 6 sentimente.

Cate emotii avem, asta depinde in mare parte de teoreticianul care povesteste, dupa cum (nu) te asteptai. Eu am aflat despre aceasta diagrama la workshopul despre care povesteam, de la Anne de Graaf. Nu stiu daca ii apartine ideea acestei diagrame sau, ca si mine, a gasit-o utila si s-a gandit sa povesteasca mai departe altora.

Ipoteza acestei diagrame este ca avem sase emotii de baza, naturale: furia, tristetea, teama, bucuria, starea de bine si starea de disconfort. Anne de Graaf i-a spus “feel-o-gram”, diagrama despre emotii.

Ia si tu un creion, o foaie de hartie liniata cu patratele si 4-5 minute si gandeste-te la tine, la cum si cat iti exprimi emotiile. Deseneaza-ti propria diagrama. Ca sa-ti iasa un rezultat usor de cuantificat si interpretat, calculeaza pentru fiecare emotie cate zece patratele pe o foaie de matematica.

Sa luam exemplul ipotetic reprezentat in diagrama. Omuletul respectiv isi exprima doar 30% din furia simtita, pastrand restul de 70% inauntrul sau. O pune bine, cu ce intentii si rezultate o sa vedem intr-un articol viitor. Bucuria in schimb, o exprima in totalitate: atunci cand e bucuros, nu se abtine sa zambeasca larg si sa povesteasca si altora de ce e el asa fericit. La starea de bine regasim acelasi procent de 30% exprimare si 70% interiorizare.

In general asa facem: ne plangem cui are urechi sa auda atunci cand nu ne simtim bine insa uitam sa mentionam si cand ne e bine si ne simtim confortabil.

Cele doua propozitii: intrebarea

Daca ar fi sa tii minte un singur lucru din acest articol, ar fi grozav sa fie aceasta intrebare: de ce am nevoie?

Dupa cum spuneam, emotia vorbeste despre noi si despre ce ne trebuie si avem nevoie. Orice forma de simtire este un semnal si de aceea emotia cere o actiune prin care acea nevoie a noastra sa fie satisfacuta.

Cand te-ai enervat intr-o interactiune, intreaba-te care este nevoia ta nesatisfacuta. Care este lucrul pe care nu l-ai regasit in aceasta interactiune? Ce ti-ar trebui? Furia nu apare ca raspuns la actiunile celuilalt ci este senzatia noastra ca ne-au fost incalcate granitele. Daca simti teama, care este acel lucru pe care daca l-ai avea ar fi totul in regula? “De la cine ai nevoie de acel lucru? Du-te si ia-l.”

Cele doua propozitii: nota mentala

Daca ai tine minte doar doua lucruri, al doilea ar fi asta: spune de trei ori “EU” inainte sa spui “tu” cand vorbesti despre ceea ce simti.

Asuma-ti responsabilitatea pentru emotiile tale si actiunile care le urmeaza. Spune “eu m-am infuriat”, “eu nu imi pot retine cuvintele”, “eu am nevoie de…”, in loc sa scapi repede cu “tu ma scoti din sarite mereu”! La urma urmei, sunt granitele tale si tot ce are legatura cu ele e treaba ta si raspunderea ta.

Ce poti face tu

Gandeste-te la rezultatele diagramei tale, in special la cazurile de diferente mari (nu iti exprimi deloc sau 10-20% furia, iti exprimi 100% starea de disconfort insa foarte putin pe cea de bine, de confort).

Pune-ti intrebari ca sa iti dai seama de ce nu impartasesti mai mult cu ceilalti bucuriile tale, ce ar insemna pentru tine sa arati ca esti trist si nemultumit si cine ti-a spus ca laudarosilor li se ia darul. Cum ar fi viata ta, concret, daca nu te-ai mai vaicari? Ce relatii s-ar imbunatati daca ai spune ceea ce te deranjeaza si ati incerca sa reparati impreuna?

Asuma-ti responsabilitatea. Ceea ce simti, tu simti. Nu e vina nimanui, nu te face nimeni sa te simti intr-un anumit fel si nu, nu exista un complot intergalactic impotriva ta. Doar zile din care ai ceva de inteles: ce iti trebuie ca sa te simti mai bine, care este nevoia ta speciala.

Spune eu-eu-eu si abia apoi tu. Avem nevoie sa ne exprimam si partea buna e ca asta se invata. O mama ingrijorata pentru copilul ei poate sa isi exprime ingrijorarea EI si nu dispretul pentru realizarile LUI care nu satisfac standardele EI.

PS: Fii bland si discret cand e vorba de emotii. Noi oamenii suntem delicati.