In ultimele doua articole am scris despre starile de Copil si de Parinte, descrise conform Analizei Tranzactionale.
Aceste stari sunt interne dar totodata ne pozitioneaza si in relatia cu ceilalti. Astfel, daca sunt foarte des in starea de Copil Adaptat ii pot comunica acestuia ca “eu nu sunt OK, dar el/ea este OK”. De fapt, imi asum rolul de copil care nu stie, nu gandeste, nu isi asuma responsabilitatea si se comporta conform asteptarilor celuilalt. Pe de alta parte, in starea de Copil Liber pot deveni usor un Copil Rebel, in care comportamentul meu este in continuare influentat de celalalt, chiar daca prin opozitie.
In starea de Copil ne raportam excesiv la celalalt, fie prin aprobare (Copil Adaptat), fie prin diferentiere de dragul diferentierii (Copil Liber/Rebel). Nu avem un „barometru intern” suficient de bine dezvoltat care sa filtreze ce este optim sa preluam din mediu.
In starea complementara, cea de Parinte, ne raportam la celalalt prin responsabilitatea pe care ne-o asumam in locul lui/ei. La nivel inconstient, avem convingerea “eu sunt OK, tu nu esti OK”. Eu sunt OK pentru ca stiu normele, valorile si regulilele pe care trebuie sa le respecti (Parinte Normativ), sau pentru ca am grija (uneori excesiva) de tine (Parinte Grijuliu). La nivel incosntient, in starea de Parinte il infantilizam pe celalalt si ii comunicam ca acesta nu stie sau nu poate sa isi “poarte singur de grija”.
Starea in care suntem “aici si acum” este starea de Adult. In aceasta stare suntem in prezent, gandim, actionam si rezolvam probleme. In aceasta stare folosim logica, adunam informatii, facem comparatii, analogii, sinteze, explicam. Atunci cand suntem prea mult in starea de Adult, devenim “roboti” – excesiv de rationali, eliminand partea noastra umana.
O relatie Adult-Adult inseamna “Eu sunt OK, tu esti OK”
Eu sunt diferit de tine si imi asum acest lucru si accept ca si tu esti diferit/a de mine. Astfel, intr-o relatie dintre doi adulti exista egalitate, indiferent de pozitia ierarhica sau sociala a celor doua persoane.
Pentru a trai armonios, avem nevoie de toate Starile Eului incluzand-o pe cea de Adult bine dezvoltat. Avem nevoie de claritatea si siguranta Parintelui Normativ, dar si de caldura si protectia Parintelui Grijului. Ne ajuta entuziasmul si creativitatea Copilului Liber dar si adaptabilitatea si dorinta de a se integra a Copilului Adaptat.
Iar pentru o relatie cat mai buna cu noi dar si cu ceilalti, avem nevoie de convingerea profunda: eu sunt OK, tu esti OK.
Un răspuns
Am cunoscut un barbat, atragator .M-i se pare extraordinar ca persoana.Are multe calitati pe care eu le apreciez:spontan,are umor,se exprima cu idei simple.E mai tinar decit mine, dar nu cu mult.Ma surprind intotdeauna reactiile lui copilaroase.Nu intelegeam cum ,un tip asa descurcaret si dezghetat ca el, in situatii simple fata de mine reactioneaza ca un copil.Crezi ca se raporteaza la mine ca un copil uneori spontan si alteori ascultator?Nu stiu sa comunic cu el E ceva nou pentru mine,sunt inconjurata de oameni maturi in general la care eu ma raportez ca un copil.Ne indepartam pe masura ce trece timpul in loc sa ne apropiem. Ce sa fac?