Jacques Salomé, parintele metodei ESPERE, sustine ca si relatiile au nevoie de igiena. Pentru a le curata, a le dezinfecta, a inlatura „mesajele toxice” care le polueaza…
Dintre acestea, va propun 3 teme de reflectie:
1. Vorbeste depre tine, si nu despre celalalt.
Pentru a avea o relatie armonioasa cu celalalt este nevoie sa am o relatie armonioasa cu mine. In acest sens, este nevoie ca in orice moment sa pot avea 2 puncte de reper: sa fiu in contact cu ce se intampla in interiorul meu dar sa si simt ce se intampla cu celalalt.
A avea o relatie cu mine inseamna sa ma ascult si sa ma exprim in relatie. Iar un prim pas este sa stau „la capatul meu de relatie, folosind EU” pentru a ma pozitiona si afirma. Un EU autonom, dar nu un EU egoist sau narcisist…
Desi pare un truism, reamintesc ca in orice relatie este absolut necesar sa vorbesc despre mine. Sa ma arat. Sa ma dezvalui. Sa vorbesc despre ce simt eu, despre ce imi doresc, despre ce ii cer celuilalt, despre cei ii refuz, despre ce ii pot darui si despre cum pot primi ceea ce imi ofera.
Sa abandonez iluzia „noi ne intelegem atat de bine incat nu avem nevoie de cuvinte”. Sau asteptarea implicita “daca ma iubesti, ma intelegi”…
Vorbind despre mine imi pot asuma responsabilitatea in relatie. Si abandonez raportarea continua la celalalt, vorbesc mai putin despre ce face celalalt si ce este celalalt. Deoarece, paradoxal, pare ca stim intotdeauna exact ce „trebuie” sa faca partenerul pentru a ne imbunatati relatia dar suntem deseori orbi la ceea ce am putea face noi.
2. Nu iti insusi punctul de vedere al celuilalt asupra ta pentru a te tortura singur(a).
Din copilarie primim diverse “etichete”. Unele ne sustin (“esti frumoasa”, “esti destept”, “sigur vei reusi”) dar altele ne limiteaza (“esti neindemanatica”, “intotdeauna ai fost in fraier”, “esti un prost”). Proiectiile celorlalti asupra noastra se pot “lipi” atat de strans incat uneori ne identificam cu ele.
Ca adulti este esential sa intelegem diferenta dintre cine suntem noi si cine ne spun altii ca suntem noi. Orice parere a celuilalt nu este decat o perceptie subiectiva a sa pe care o luam in considerare ca atare. Este util sa ii confirmam celuilalt ca am auzit si am inteles perceptia sa despre noi, dar sa ne mentinem dreptul de a avea perceptia proprie (mai mult sau mai putin asemanatoare).
Mai mult, cred ca este bine sa evitam sa ne insusim orice parere critica a celuilalt exprimata la nivel de identitate. De exemplu, in momentul in care celalalt ne spune “Esti incompetent” in cel mai bun caz putem transforma aceasta propozitie in “Te-ai comportat incompetent / Ai actionat incompetent”, trecand de la nivel de identitate la nivel comportamental. Astfel, putem accepta ca poate ceva din ceea ce am facut in acel context poate fi imbunatatit si putem actiona ca atare fara ca stima noastra de sine sa ne fie afectata.
3. Respecta teritoriul propriu si teritoriul partenerului(ei).
Una dintre cele mai mari provocari ale oricarei relatii este echilibrul atat de fragil intre nevoia de apropiere (chiar de fuziune uneori) si cea de diferentiere. Si apare intrebarea: cum putem fi in relatie pastrandu-ne individualitatea?
Cred ca raspunsul este sa mentinem un teritoriu comun si intimitate separata. Oricat de buna este relatie, fiecare are nevoie de un spatiu si un timp propriu. Pe langa ceea ce impartasim impreuna avem nevoie si de definire individuala in relatie.
De exemplu, locuim impreuna, avem prieteni comuni, impartasim pasiunea pentru munte si placerea de a merge la teatru. Dar, avem si un spatiu personal in casa, avem propria cariera si propriul cerc profesional, ne petrecem timp cu prietenii personali si putem sa ne bucuram de un meci de tenis sau de un concert de orga fara partener (deoarece acesta/aceasta nu impartaseste toate pasiunile noastre).
Iluzia si asteptarea ca “suntem la fel si mereu impreuna”, avem aceleasi pasiuni, aceiasi prieteni, aceleasi hobby-uri sunt retete aproape sigure de a aduce monotonia si blazarea intr-o relatie pe termen lung.
In orice relatie este necesar sa raspundem la intrebarile: Ce “punem in comun” in aceasta relatie? Ce dorim sa ramana separat (si diferit)?
Va urez relatii frumoase si armonioase, luminate de spiritul Craciunului!
9 răspunsuri
Buna, Raluca! Nu stiu cum sunt americanii sau francezii, sau orice alte popoare … probabil ca si romanii!! dar din experienta personala iti spun ca romanul, daca ii spui de tine, sare de 2 coti in sus zicand ca insinuez de fapt ca la el m am referit! Daca am vrut sau nu am vrut, el STIE ca am vrut si taxeaza nemilos, descopera subconstientul, pasivul, activul inconstient, dedublarea de personalitate… etc. Suntem foarte culti, informati, tocami-de-aia-cam-foarte-tare-agitati… nu poti sa razi pt. ca de fapt ironizezi, persiflezi, nu poti sa te bucuri pentru ca exista oameni care mor foame, nu poti sa te zbengui cu fulgii de nea pentru ca esti inconstient cand in oras e atata mizerie… Nimic nu este separat, ti se atrage atentia ca UNUL SUNTEM si nu faci altceva decat sa distorsionezi realitatea, sa o rupi, sa o distrugi, sa creezi un viitor nesigur si corupt ca si gandurile tale … Nu exista apropiere pentru ca totul este si nu este, nu te departa pentru ca te insingurezi si creezi precedent in jur, care ataca societatea…
Eeei, jumatate din ce am spus eu ai spus si tu… doar ca eu mi-am spus oful intr-o dimineata in care abia astept sa fiu facuta in toate felurile pentru ca sunt pesimista, pentru ca vorba multa aduce a cearta, pentru ca nu stiu eu cat de tensionata, incordata, neintelegatoare, nedisciplinata, nepozitiva, sunt!!
De fapt eu rad, pt ca vin de afara unde m am jucat si am latrat cu cateii din fabrica… Erau veseli, pusi pe harjoana, cu ochii stralucitori, iubitori!!…
Ce facem Raluca?? Stiu, eu sa dau exemplu…sa scriu… sunt optimista, sunt deschisa… in realitate ce si cum suntem, de fapt??Ce facem cu cei care isi iau citate din carti si orice ar fi le poarta cu mandrie prin lume, indiferent ce le spui, cum le zambesti, cat de serios esti… nu o iau de la capat!!
Daca nu mai vorbim… iti urez Sarbatori fericite!! Sa fie dupa cum doresti!! Tuturor, la fel!!!
@ Raluca Cand citesc acest articol, il percep ca scolastic… si formal. In mod clar ma bucur de el, pentru ca Raluca tu ai „tradus” prin prizma experientei tale, prin prizma e ceea ce esti tu.
Mi-ar place sa fie scris mai putin formal. Sa-mi vorbesti ca unui prieten, cu care stai de vorba la o cafea.
Sarbatori fericite!
@Cristiana Cand cineva vine pregatit cu „un citat din carti”. Ce faci cu nevoia asta a ta de a-i convinge? Te pup si pe tine om bun, care zambesti. La multi ani.
Sincer, Ioan, in tinerete incercam sa conving omul si gaseam cale mai ales daca ii spuneam ca nu vreau neparat sa conving, cat sa demonstrez ca am pentru ce sa cred eu, personal. Pana intr-o zi, cand mi-am dat seama ca nu pot explica de ce eu, personal, cred in reincarnare (ma rog, in reintrupare, ii zic eu): si ma intreba cineva expert oarecum (pe langa mine) in Biblie. I-am spus ca este ceva din interiorul meu, nu pot sa demonstrez ca in asa ceva cred dupa ceva, o logica anume. Eu chiar ma folosesc de logica, chiar daca vorbesc despre nevazute si de neauzite, de multe ori. Dar cand explic ceva ce-si are radacinile in acel nevazut-neauzit, o fac numai pentru ca exista efecte vizibile in vazut-auzit sau intuitii pe care omul nu si le explica. Si caut o cale logica de a face legaturi.
Dar asta nu puteam demonstra. Si am spus:nu stiu, dar asa cum eu simt acum, poate vei simti si tu candva… Sa stii ca nu esti singur, neinteles… nebun… necredincios…
Dupa cateva zile, m-am trezit cu persoana respectiva in birou, rosie la fata si gatuita de emotie, cu ochii cat farfurioarele…
Gasise explicatia sa… Pe care o dau tuturor, de 14 ani…
Daca mergem in eternitate, cum spun religiile, nu este de loc imposibil sa venim din eternitate….
…nu poti convinge niciodata omul daca nu se convinge el singur… poti doar sa ti spui punctul tau de vedere… Restul tine numai de experienta lui, de acel punct de umplere interioara sau de masa critica interioara care rastoarna ceva din incredintarile proprii….
…………………. >:D< !!! …………………
Vine acus-acus saptamana imbratisarilor gratuite in Bucuresti!!!
@Cristiana te imbratisez si eu pe tine, daca vrei… :) Si daca mai e cineva care vrea… :)
Hei,salutari! Si eu vreau o imbratisare :) …doua :) …n…By the way parca nu ma mai simt asa „defecta”…Multumesc pentru articol Raluca,poate mai invat si eu ceva! :)
@ Cristiana – Multumesc pentru comentariile atat de vii! Mi-a placut mult o intrebare a ta – cine suntem si cum suntem? As spune ca suntem atat separati (diferiti, uneori singuri, automoni) dar si impreuna (bucurandu-ne de umanitatea pe care o impartasim cu oricine).
@ Ioan – Inteleg perceptia ta; as spune totusi ca pare ca ai asteptari destul de mari de la un post sa reflecte caldura, aroma, mirosul si savoarea unei suete cu un prieten la o cafea…
@ Andra – Multumesc, invatam impreuna!
Da, Raluca!! Asa este!! Invatam cu totii, impreuna!!
Si mie mi-a placut ce ai scris tu… mi-a mers drept la inima!!!
Imbratisari calde si de la mine!!!
Ioan, Andra, imbratisari cu duiumul!!!
:) :) :)
Multumesc,Cristiana! Le-am primit cu drag,mi-au facut foarte bine! Le dau mai departe cu drag,din drag,in prag de sarbatori! S-aveti si voi parte de Sarbatori Magice,cu lumina ,caldura,iubire,bucurii,alaturi de cei dragi!
CU MULTA BUCURIE, ANDRA!!
SARBATORI MAGICE SI TIE, ALATURI DE CEI DRAGI!!…
TUTUROR!!!!