Adevarata criza este criza incompetentei. Problema persoanelor si tarilor este lenea si indiferenta pentru a gasi solutii si iesiri din astfel de situatii.
– Albert Einstein
Eu n-as fi chiar atat de dur precum Einstein. Da, e adevarat ca oamenii, companiile, natiunile se pot complace in a aborda solutii ce au mers in trecut. Si asta in locul dezvoltarii unor competente astfel incat modul lor de a gandi si a actiona sa fie adaptat realitatii prezente, dar mai ales viitoare. Insa nu e “vina” lor…
Cand vechiul inlocuieste noul
Indeosebi in situatii de criza (personala, nationala sau globala) nu e de mirare ca tendinta majoritatii este sa se invarta in cerc intorcandu-se spre trecut. Spre acele comportamente care i-au salvat in alte contexte – cu speranta ca vor merge si acum. Creierul nostru accepta cu dificultate eforturi suplimentare, iar creativitatea, inventarea unor solutii noi nu reprezinta ceva comun.
Destul de putine entitati (individuale, grupuri sau mari colectivitati) reusesc sa perceapa criza ca pe o situatie binecuvantata care scoate cu adevarat ce e mai bun in ele. Dimpotriva, blocajele mentale, incapacitatea de adaptare la stres, debusolarea, chiar haosul pun treptat stapanire pe viata lor. Si, dupa cum spuneam, nu-i poti acuza sau judeca pe oameni ca trec prin asemenea “situatii”.
Vointa proprie
Si asta intrucat suntem “frunze in vant” in fata influentelor exterioare – din care astrele, probabil, reprezinta ultima veriga. Nu avem, cum spunea G.I. Gurdjieff, o “vointa proprie”, un “centru de greutate” (energetic indeosebi) prin care sa facem lucrurile sa se intample, si nu sa ni se intample.
Imi amintesc cat de revoltat am fost prima data cand am dat peste ideile sale, cat de multi ani mi-a luat sa-l inteleg (gasind asemanari cu Tao) si cat de mult ii dau dreptate acum, cand vad aplicatia in viata mea. Si inteleg cat de greu le este altora care nici macar nu lucreaza la “cucerirea influentelor exterioare” intrucat nu cred in devastatoarea lor putere asupra noastra. Am invatat sa nu mai judec lipsa acestei “viziuni” pentru majoritatea – ea este, din pacate, improbabila.
Da, stiu ca exista atat de multe filozofii “daca vrei, poti”, “aplica secretul si vei reusi”, “roaga-te si vei obtine”, “fa exercitiul X, practica Y sau tehnica Z si succesul e garantat” etc. Asa este – intamplator poti reusi sau obtine ceva. Insa pentru a stabiliza si a “face ca lucrurile sa se intample” conform vointei tale, in ciuda influentelor exterioare, e o munca de o viata.
Daca la nivel individual e atat de dificil (nu fara speranta, insa), la nivelul unor colectivitati mai mari (companii sau natiuni) e chiar aproape imposibil. Iar dupa cum observ situatia din Romania, poate doar sa fie oarecum in “destinul” acelui grup sa reuseasca, altfel…
Ce trebuie sa retinem: lenea si indiferenta de care vorbea Einstein sunt doar efecte ale lipsei vointei proprii. Multe viziuni sunt imposibile astfel. Dar despre asta, data viitoare.
9 răspunsuri
Cei care au o vointa slaba si-o pot intari nu printr-o munca de viata, fiindca la nivel constient e foarte dificil sa schimbi ceva, mai ales ca pentru a schimba ceva in tine – spre exemplu sa transformi un defect intr-o calitate – e nevoie de efort, iar cei care nu stau bine cu vointa n-au nici un chef sa faca eforturi, prin urmare nu se vor schimba efectiv niciodata.
Vointa se poate intari prin autosugestie, printr-o formula simpla si la obiect repetata dimineata si seara de vreo 30 de ori/sedinta timp de cateva luni. Subconstientul va inregistra comanda si ea va fi imprimata indeosebi in creierul emotional, ceea ce asigura reusita. Subconstientul dicteaza 90% din purtarea noastra, iar noi, inconstienti ce suntem, avem senzatia ca putem schimba ceva la nivel de constient. Nu, nu putem. Va trebui sa intervenim in profunzime.
Voi da ca exemplu aici o formula ce apartine d-lui Pavel Corut, dar bineinteles fiecare isi poate face singur formula, mai scurta, mai lunga, dupa cum doreste:
„Posed o vointa puternica, exersata si calita in evenimentele vietii. Imi urmaresc cu tenacitate scopurile stabilite, inving toate tentatiile si obstacolele din cale si obtin intotdeauna succese.”
Iar pentru a face ca lucrurile sa se intample asa cum iti doresti tu, ai neaparata nevoie de un caiet al visurilor in care sa-ti scrii obiectivele si in care sa lipesti poze colorate, apoi vizualizare pe muzica, apoi un jurnal al visurilor in care scrii zilnic ce actiuni ai intreprins in ziua respectiva pentru a fi cu un pas mai aproape de ceea ce-ti doresti. Dar e nevoie si de disciplina, iar vestea buna e ca se poate obtine daca nu o avem :)
Sunt de acord cu prima parte a citatului. Din pacate incompetenta ne macina desi, de cele mai multe ori se intampla fara ca noi sa fim constienti de asta.
Mai este ceva, lucrurile au inceput sa se petreaca mult inainte de a mai apuca noi sa le gandim.
Foarte frumos acest articol. Si pentru ca ti-am urmat link-ul corespunzator „influentelor exterioare” as dori sa-mi exprim interesul de a citi un articol pe tema „2012” cu semnatura „empower.ro”. Stiu, internetul abunda de tot felul de informatii si noua insine ne revine responsabilitatea de a discerne, dar empower este un site caruia-i acord o mai intemeiata credibilitate. Momentan ma declar incorect/incomplet informata (or mai bine zis informatii contradictorii din diverse surse www nu-mi dau pace) si m-as bucura sa citesc pe empower informatii vis-a-vis de acest topic, fie si doar tangential.
Multumesc anticipat, Roxana.
Creierul nostru, daca este exersat poate primi cu mult „entuziasm” o noua provocare. De fapt, daca este exersat creierul sinapsele se realizeaza rapid si atunci se gaseste rapid un fel de rezolvare.
De fapt, cred ca problema educatiei in scoli(si nu numai in Romania)este ca nu-i invata pe copii sa gandeasc, ideea de a face conexiuni, nu neaparat in adancime (istoric) cat si pe orizontala, aceleasi „intamplari” in alte domenii. In Romania se merge inca pe memorare sau, ca in Vest pe conexiuni din istoric, dar nu intre domenii, caci pana la urma si fizica si psihlogia (de exemplu) au aceleasi principii, doar ca se aplica altor elemente.
Eu cred ca mediul ne impiedica mai mult sa ne vizualizam sau sa ne punem in aplicare proiectele.
Si, revin, este posibil ca pana gandim noi proiectul si vrem sa-l aplicam timpul sa ne schimbe conditii. Timpurile, au luat-o putin inaintea gandurilor. Actionam prea mult si gandim prea putin. De aici haos-ul.
Haos-ul care se gaseste si in ceea ce am scris mai sus!
Vero – autosugestia e eficienta ; ea trebuie insa urmata si de actiune – iar aici e nevoie de ceva efort…Pavel Corut si jurnalul visurilor – instrumente foarte bune !
Biona – da, la noi se merge pe memorare, nu pe creativitate. Haosul de care ai scris e bun – si eu am scris ceva cam haotic, daca stau sa ma gandesc bine hihi
Roxana – uite, o sa scriu despre acest subiect (2012) – nu stiu daca in ianuarie, dar in februarie, sigur ! Nu stiu daca atunci vei fi corect/complet informata – sa nu fie chiar mai mult haos (ca tot vorbeam ceva mai sus hihi)
Eu as zice ca ce spunea Einstein se completeaza cu ce spui tu si cu multe altele spuse de altii. Si mai cred ca vointa se afla intr-un raport direct cu compententa.
Neputinta, lipsa de vointa atat la nivel individual cat si la nivel de masa se reflecta foarte clar intr-o evolutie inceata sau evolutie spre negativ. Karmele popoarelor acumulate in timp sunt uriase si pentru a fi anulate ar trebui o schimbare radicala in atitudinea oamenilor.
Suntem intr-o era de intuneric spiritual de multa vreme si o parere ca cea a lui Einsten este cat se poate de indreptatita. Insa Terra este o scoala pentru miliardele de suflete care le tine in spate. Intunericul spritual face parte din evolutia spiritelor si trebuie sa intelegem ca e doar o etapa spre lumina.
Pamantul a adus multe civilizatii la gradul de iluminare pe parcursul sutelor de mii de ani. Si ne va duce si pe noi…
Marius – foarte bun comentariu ! Deja ai intrat pe un nivel superior cu explicatiile…mai vorbim…
Sunt multumita ca te-am gasit , Marius Stan si m-as bucura sa te mai urmaresc. Subiectul e uluitor de vast, daca ne gandim la vointa. eu imi amintesc un moment in care dicutam ( imediat in ianuarie – februarie 1990 )cu o persoana f optimista despre ce sa va intampla , imediat in Romania. Am vrut sa ii spun parerea mea despre credinta ca transformarile vor fi incete si pe lunga durata in aceasta stare . Ii explicam ca persoanele care ne conduc nu stiu sa faca lucrurile , decat cum i-a invatat societatea din care incercam sa ne desprindem si doar dupa ce ei nu vor mai fi sa speram la o schimbare . Nu vor mai fi datorita timpului , le vine vremea sa nu mai fie . Si lucrurile s-au petrecut dupa cum am crezut eu , cu oarece frica in posibilitatea de avea dreptate . Cel mai uluitor lucru care s-a intamplat si eu asa l-am simtit , a fost , ca si cei care i-au urmat pe nefericitii ce ne-au fost in frunte , au mers pe acelasi drum batatorit de atatea neimpliniri pentru noi si fac fara retineri acelesi greseli si fapte nepropabile . Deci ne invartim intr-un cerc in care vointa tuturor este ca inexistenta . Multe persoane au plecat din tara si se intorc cu banii munciti in strainate. M-am intrebat , de multe ori , de ce oare vointa lor nu a fost si de a munci in tara . Sunt multe lucruri pe care ei le fac acolo , se pot face aici . Poate la inceput nu se obtineau banii scontati , dar cu timpul am fi intrat intr-o oarecare normalitate , intr-un echilibru pe care ni-l dorim. Cu vointa noastra si a celor care ne tin fraiele , o vointa sanatoasa , am fi depasit anii urati in care ne zbatem. Ma bucur ca am putut vorbi si m-as bucura sa pot urmari asemenea discutii . Multa sanatate , tuturor!
Emanuela – asa este, transformarile sunt extrem de grele, ne invartim in cerc fara vointa, interesele sunt mari pentru ca unele lucruri sa se perpetueze…insa ‘mergem inainte cu speranta’. Si lucram pentru mai bine …