Acasa » Creativitate. Desfacem firul in patru.

Creativitate. Desfacem firul in patru.

Specialistii in resurse umane si managerii de astazi stiu si simt pe pielea lor ca oamenii reprezinta cea mai valoroasa resursa. Au facut din aceasta chiar un slogan. Ei vor sa dezvolte potentialul indivizilor aflati in subordine. Pe de alta parte, fiecare dintre noi este direct si din ce in ce mai interesat de acest lucru. In definitiv, exista cateva cai care duc la acest scop:

  1. dezvoltare prin acumulare de cunostinte (adica la nivel de „ce stii”);
  2. dezvoltare prin imbunatatirea modalitatilor de valorificare a cunostintelor acumulate (adica la nivel de „cum folosesti ce stii”);
  3. dezvoltare prin aplicarea ambelor metode simultan (stii din ce in ce mai mult si folosesti cunostintele din ce in ce mai bine).

Totusi, la noi, marea majoritate aplica doar prima metoda. Exceptie fac acele companii si acele profesii in care mintea angajatului reprezinta atat materialul cat si instrumentul muncii (de exemplu agentiile din domeniul publicitatii si al relatiilor publice). Astept sa fiu corectat daca ma insel!

Societatii romanesti actuale ii cam lipsesc parghiile prin care sa poata valorifica optim capacitatile. Sunt convins ca, daca l-am aduce din trecut pe Leonardo da Vinci s-ar chinui destul de mult pana si-ar gasi ceva de munca la noi. Asta, bineinteles, nu inseamna ca indivizii cu potential nu se pot valorifica singuri.

Prin afara, a doua si a treia metoda se aplica „la greu” (scuze pentru exprimarea ne-academica!). Companii mici si mari, din toate domeniile, isi trimit angajatii la cursuri de creative thinking sau de inventive thinking. Evident, daca nu ar fi asa, nu ar mai iesi pe piata cu produse noi si de succes, ceea ce le-ar duce rapid la disparitie. Indivizii insasi sunt interesati de aceste tehnici pentru calitatea pe care o adauga vietii de zi cu zi.

Incet, incet ajungem sa vorbim despre a doua metoda si, din cadrul acestei metode, ajungem la ceea ce ne intereseaza. „Dezvoltare prin imbunatatirea modalitatilor de valorificare a cunostintelor acumulate” inseamna atat imbunatatirea modului in care procesezi informatia si cunostintele cat si imbunatatirea modului in care aplici ceea ce stii. Ei bine, la „cum procesezi informatia si cunostintele” intra ceea ce personal consider a fi cea mai importanta resursa a individului: creativitatea.

Sa ne gandim! Avem omul – cea mai importanta resursa – si avem creativitatea – cea mai importanta resursa interioara. Am ajuns sau nu la mina de aur? Ori poate chiar la mina de diamante…

In mod normal, atribuim valoare in functie de raritate

Este creativitatea valoroasa pentru ca este rara? Doar aparent! Creativitatea este rara doar in masura in care insasi oamenii sunt rari. Dar asta este o alta discutie. Problema se reduce la faptul ca fiecare dintre noi sta pe o mina de aur insa nu stie sa o foloseasca optim. Este esential sa stim sa gandim si este foarte important sa stim sa gandim creativ.

Ce anume inseamna creativitate, inventivitate, imaginatie si ce presupun acestea?

Mi-am propus astazi sa raspundem plecand de la sensul cuvintelor relevante in aceasta privinta. In Dictionarul Explicativ al Limbii Romane gasim urmatoarele:

  • creativitate – insusirea de a fi creativ, putere creatoare;
  • a crea – a face ceva ce nu exista inainte; a intemeia, a produce, a infiinta, a organiza;
  • a inventa – a crea, a nascoci ceva nou care nu a existat pana atunci, a imagina pentru prima data; a face o descoperire tehnica;
  • inventivitate – insusirea de a fi inventiv; imaginatie creatoare, ingeniozitate;
  • imaginatie – capacitate omeneasca de a crea noi reprezentari sau idei pe baza perceptiilor, reprezentarilor sau ideilor acumulate anterior; reprezentare produsa de aceasta facultate.

In concluzie, este vorba despre o reprezentare sau idee ce are la baza reprezentari, perceptii, idei acumulate anterior, caracterizata in mod esential prin noutate (nu a existat pana la momentul respectiv), care se poate transpune in opere diverse, descoperiri tehnice, idei, produse ori servicii, moduri/metode/modele noi de organizare.

Avand in vedere elementele pe care le-am subliniat in concluzie, procesul care constituie fundamentul gandirii inventiv-creative consta in aparitia de asocieri neuronale noi care sa genereze o imagine mentala noua.

Atat deocamdata! Pana la urmatoarea intalnire, va doresc o ploaie de idei!

WEBINAR GRATUIT: Dublează-ți Vânzările pe Social Media în doar 3 Luni

Pentru Antreprenorii care vor să profite de schimbările Algoritmului Rețelelor Sociale pentru a-și Dubla Reach-ul și Vânzările în doar 3 Luni.

Există oare o METODĂ prin care te folosești de rețelele sociale ca să obții o creștere exponențială a reach-ului și a vânzărilor?

Da, există! Vezi ce rezultate am obținut eu pentru clienții mei folosind această metodă și cum o poți replica și tu.

11 răspunsuri

  1. Da, Ovidiu! Unii sunt constienti de asta!…si putem spune ca aceia, probabil, il si folosesc. Celorlalti nu le putem dori decat sa aiba deja patru asi in mana! :) Sau, bineinteles, sa-l gaseasca cat mai repede pe cel ascuns.

  2. Imi place definitiile alea scurte, mai ales despre imaginatie.Este cuvantul meu preferat!…

    Poate e si logic, la varsta mea…15 ani..

  3. Felicitari pentru articol. In meseria mea, creativitatea este la ordinea zilei. Zilnic un mic pui de om *creeaza ceva* ( pacat ca nu pot sa atasez cateva teste proiective care sa confirme acest lucru) . De multe ori, se da teme copiilor de genul- colorati numai in contur- o prima bariera in calea creativitatii, in viitor o sa evit acest lucru chiar daca copilul are doar 3 ani. Voi da frau liber imaginatiei , dandu-i copilului foaia alba, iar el sa execute tema respectiva, asa cum stie el. Daca isi va motiva desenul, inseamna ca este creativ, original, iar eu voi afla mai multe date despre el. Si prin tacerea lui, ex copilul timid, comunica foarte mult cu educatoarea prin aceste teste proiective.

    @ Toate articolele scrise de tine Octav , sunt excelente, succes
    in continuare.

  4. In zilele noastre a fi creativ este o misiune destul de grea si in acelasi timp este o necesitate a acestui mileniu, dupa cum recunostea si Bill Gates. De cate ori poate ne-am pus intrebarea cum sa gasim o idee creativa care sa ne scoata din impas ? Ce fel de mediu înconjurator ar fi necesar pentru a ne veni ideile creative ? Cum pot liderii sa sustina procesul creativ si sa stimuleze creativitatea la locul de munca ? Cum putem trece peste anumite bariere de gandire ?

    Teresa Amabile, director la Harvard Business School, si-a dedicat intreaga sa viata cercetarilor in domeniul creativitatii si este una dintre cele mai cunoscute persoane din intreaga lume care s-a ocupat de inovatie in domeniul afacerilor.

    Acum 8 ani, ea a realizat un studiu în domeniul creativitatii, astfel: a lucrat atat cu studenti cat si cu manageri din companii foarte diferite, și a colectat aproape 12.000 emailuri , cu descrierea amanuntita a zilei de lucru, de la persoane care erau implicate in proiecte creative în domeniul productiei bunurilor de consum, high tech si din industria chimica. Ea nu a povestit participantilor ca obiectul sau de studiu este creativitatea. Ea a pus doar intrebari, intr-un email pe care-l trimitea zilnic, despre munca pe care o desfasurau cei supusi cercetarii, precum si despre mediul înconjurator in care activau. Teresa Amabile a codat emailurile primite inregistrand momentele in care oamenii se luptau din greu cu o problema sau cand le venea o idee noua.

    Ea continua aceste studii, împreuna cu echipa sa si în ziua de astazi si a observat ca exista 6 mituri despre creativitate care sunt descrise mai jos:

    1. Ideile creative vin de la oamenii creativi
    Cand a întrebat directorii de companii unde au nevoie cel mai mult de idei creative, ei au raspuns aproape intotdeauna la fel – in compartimentul de dezvoltare produse noi, in cel de marketing si in cel de publicitate. Iar cand i-a întrebat unde anume nu-si doresc sa aiba oameni creativi, ei raspundeau invariabil in departamentul de contabilitate, si apoi radeau datorita conotatiei negative pe care o are creativitatea în domeniul contabilitatii.

    Dar perceptia comuna a tuturor managerilor era ca unii oameni sunt creativi iar altii nu. Iar acest lucru nu este adevarat. Ca si lider, nu vrei sa ai creativitate doar într-un singur domeniu. Vrei ca fiecare persoana din organizatia ta sa produca idei noi si utile, inclusiv in domeniul financiar. Daca privim in trecut, exista inovatii si in domeniul financiar care sunt extrem de profunde și in intregime etice, precum contabilitatea bazata pe costuri.

    De fapt, aproape toate cercetarile in acest domeniu arata ca orice persoana cu o inteligenta normala este capabila sa indeplineasca si anumite sarcini care cer creativitate. Creativitatea insa depinde de un anumit numar de lucruri: experienta, incluzand cunostinte si indemanari tehnice, talent, abilitatea de a gandi intr-un mod diferit decat cel uzual, capacitatea de a elimina ideile fara valoare.

    Motivatia intrinseca – oamenii care sunt motivati de ceea ce fac lucreaza adesea creativ – este foarte importanta. De peste 5 ani, organizatiile acorda o atentie tot mai mare creativitatii și inovatiei iar angajatii urmeaza in permanenta cursuri pentru descatusarea potentialului lor creativ.

    Dar o mare parte din oameni nu sunt în stare sa-si dezvolte acest potential creativ, deoarece ei lucreaza intr-un mediu care impiedica aparitia motivatiei intrinseci. Prin urmare, multe companii mai au un drum lung de parcurs pana sa elimine barierele din calea creativitatii.

    2. Banii sunt un motivator al creativitatii
    Experimentele realizate de cercetatori în domeniul creativitatii au aratat ca banii nu inseamna totul.
    Teresa Amabile i-a intrebat pe cei supusi studiului cum ii motiveaza banii sa vina cu solutii noi, iar ei au raspuns ca aceasta intrebare este irelevanta, ceea ce inseamna ca ei nu se asteapta sa fie platiti in fiecare zi in functie de ideile noi pe care le folosesc. In acelasi timp, angajatii care se intreaba mereu ce bonusuri vor primi pentru munca pe care o realizeaza, sunt cei mai putin creativi oameni.

    Bonusurile acordate si plata angajatilor foarte strict pe performanta pe care o obtin poate deveni problematica cand oamenii cred ca fiecare miscare pe care o fac le poate afecta remuneratia.
    In aceste situatii, oamenii risca sa aiba o tendinta de a fugi de esec, pur si simplu. Bineinteles ca oamenii au nevoie sa simta ca sunt compensati corect. Dar cercetarile efectuate arata ca oamenii pun o valoare mai mare pe mediul de lucru in care creativitatea este ajutata sa se dezvolte, sa fie valorizata si recunoscuta.

    Angajatii vor sa aiba oportunitatea de a se angaja profund în munca lor și sa faca reale progrese.
    Deci este foarte important pentru lideri sa puna la un loc oamenii impreuna cu proiectele lor, nu numai pe baza experientei pe care o au acestia ci si tinand cont de motivatia pe care o au.
    Oamenii sunt mult mai creativi cand le pasa de munca pe care o fac si cand isi focuseaza toate abilitatile pe care le au pentru aceasta.

    Daca provocarile la care sunt supusi sunt prea inalte fata de nivelul abilitatilor pe care le au, ei devin frustrati. Daca provocarile la care sunt supusi sunt prea scazute fata de nivelul abilitatilor pe care le au, ei devin plictisiti. Liderii trebuie sa stie sa balanseze aceste lucruri cu atentie pentru a obtine rezultatul dorit.

    3. Presiunea timpului dezvolta creativitatea
    In studiul pe care l-a facut, Teresa Amabile a observat ca oamenii gandeau adesea ca ei pot deveni mult mai creativi daca lucreaza sub o severa presiune a timpului.
    Dar din studiul cercetatoarei a reiesit exact opusul – oamenii care erau cel mai putin creativi erau tot timpul in lupta cu timpul.

    De asemenea, atunci cand oamenii lucreaza sub presiunea timpului, le scade creativitatea nu numai in ziua respectiva, ci chiar si in următoarele doua zile. Presiunea timpului distruge creativitatea deoarece oamenii nu se pot angaja in mod profund in problemele pe care le au de rezolvat.

    Creativitatea solicita o perioada de incubatie – oamenii au nevoie de timp pentru a intra in probleme si pentru a lasa ca ideile creative sa iasa la suprafata. De fapt, nu conteaza atat de mult dead-line-ul stabilit pentru rezolvarea problemei ci faptul ca angajatii isi distrag atentia de la ceea ce au de facut cu lucruri mai putin importante sau deloc importante iar distragerea atentiei este cea care fura timpul necesar distrugerii barierelor de gandire uzuale si dezvoltarii ideilor creative.

    Oamenii nu pot fi creativi cand se afla in bataia pustii, ci numai cand sunt focusati pe munca lor.
    Angajatii trebuie sa evite activitatile care ii distrag de la scopul lor si sa se focuseze pe ce este important de rezolvat. In prea multe organizatii oamenii nu inteleg motivul grabei, a faptului ca cineva undeva are nevoie ca acel lucru sa fie rezolvat astazi.

    4. Ingrijorarea sparge tiparele de gandire
    Exista aceasta idee potrivit careia frica si tristetea dau pinteni, intr-un fel, creativitatii.
    Exista o literatura psihologica in care se explica faptul ca incidenta unei depresii puternice este mai mare la scriitorii creativi si artisti – depresia geniilor care sunt incredibil de originale in ceea ce gandesc. Dar Teresa nu a observat acest lucru la populaţia pe care a studiat-o.

    Ea a codat cele 12.000 de emailuri in functie de nivelul de frica, anxietate, tristete, manie, fericire si dragoste, pe care oamenii au experimentat-o in ziua respectiva. Si a gasit ca procesul creativ este asociat pozitiv cu bucuria si dragostea iar negativ este asociat cu mania, frica și anxietatea.

    Cercetarile au demonstrat ca oamenii sunt cei mai fericiti când gasesc o idee creativa si gasesc o idee care sa sparga tiparele cand au fost fericiti cu o zi inainte. Astfel se creeaza un cerc al creativitatii si fericirii.

    Cand oamenii sunt atrasi de munca pe care o fac exista o sansa mult mai mare ca vor face o asociere cognitiva care a doua zi va da nastere unei idei creative. O zi plina de fericire va conduce la o a doua zi plina de creativitate.

    5. Competitia bate colaborarea
    Exista o credinta destul de extinsa, in special in domeniul financiar si industria high-tech, ca o competitie interna între angajati va forta inovatia. In studiile sale, Teresa a descoperit ca procesul creativ primeste o lovitura puternica cand persoanele dintr-un grup de lucru intra în competitivitate in loc sa colaboreze.

    Cele mai creative echipe sunt cele intre care exista incredere pentru a impartasi si dezbate ideile.
    Dar cand oamenii lupta pentru recunoastere, ei se opresc din impărtasirea ideilor lor. Si acest lucru este distructiv deoarece nimeni intr-o organizatie nu are toate informatiile cerute pentru a pune toate piesele puzzle-ului impreuna.

    6. O organizatie restructurata este o organizatie creativa
    Poate in domeniul departamentului de relatii publice, o firma care isi reduce personalul forteaza dezvoltarea creativitatii. Din pacate, cercetatoarea a observat foarte multe exemple de acest fel. Din punctul sau de vedere, restructurarile sunt foarte dificile pentru angajati si distrug creativitatea.

    Astfel, ea a studiat o divizie a unei companii de electronice formata din 6000 de angajati. In urma procesului de restructurare a 25 % din angajati, ceilalti au agonizat o perioadă de 18 luni. Fiecare dintre stimulatorii creativitatii scazusera semnificativ. Anticiparea restructurarii a fost și mai grava decat restructurarea în sine. Frica oamenilor de a nu fi concediati ii dezangaja de la munca lor. Problema cea mai mare a fost ca la 5 luni dupa restructurare, creativitatea era distrusa, in proportie de 100%. Comunicarea si colaborarea au scazut, de asemenea, semnificativ, si odata cu ele, spiritul de libertate si autonomie.

    Liderii trebuie ca dupa restructurari sa stabilizeze imediat mediul de lucru, altfel, izvorul ideilor creative va disparea.

    S-ar putea crede ca ceea ce s-a scris pana acum demonstreaza ca Teresa lupta pentru un stil de management uşor. Dar nu este adevarat.

    Ea pune accentul pe un stil de management istet. Cei 30 de ani petrecuti in domeniul cercetarii, cele 12.000 de jurnale de activitatii pe care le-a obtinut, sustin ideea ca daca oamenii fac ceea ce le place atunci ei se angajeaza profund in ceea ce fac iar cand munca lor este valorizata si recunoscuta, creativitatea prinde aripi. Chiar si in vremuri grele.

  5. Creativitatea ..un lucru foarte rar intalnit dar foarte util in ziua de azi.eu una a trebuit sa particip la workshopuri de creativitate ca sa pot sa-mi dezvolt latura creativa…dar nu regret alegerea deoarece m-au ajutat enorm.Le recomand tuturor celor care nu au o latura creativa foarte dezvoltata.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


litera.ro
2 SESIUNI LIVE cu același conținut

Înscrie-te la webinar

Pentru Antreprenorii și Marketerii care vor să profite de schimbările Algoritmului Rețelelor Sociale pentru a-și Dubla Vizibilitatea și Vânzările în 2024.