Cum vedem lumea. Pozitiile de viata.
Patru pozitii de viata
Pozitiile de viata despre care o sa povestim azi sunt patru grupuri de idei despre „cum sta treaba cu lumea”: cum sunt eu, cum sunt ceilalti si ce iese din aceasta combinatie.
Analiza Tranzactionala (AT), o intreaga teorie despre personalitate si comunicare (folosita si ca instrument terapeutic) teoretizeaza patru pozitii de viata, rezultate din incrucisarea a doua axe care se intind intre doua optiuni de acceptare, OK si notOK: axa Eu si axa Tu (reprezentare a alteritatii, „celalalt”).
Eu sunt OK, tu esti OK (cadranul 1, verde)
Aceasta este pozitia naturala, proprie omului, de la care pornim toti in viata. Eric Berne – fondatorul AT – spune ca asta e pozitia bebelusilor: vine pe lume total neajutorat, fara nicio schema de gandire sau prejudecata si da peste niste parinti dispusi sa-i satisfaca nevoile.
Atitudinea acestei pozitii este de deschidere si de cooperare cu ceilalti.
Eu sunt OK-Tu esti OK este o pozitie psihologica foarte sanatoasa: ai incredere ca ceilalti sunt buni si te ajuta daca ai nevoie. Ca in dilema care, ultima data cand am verificat era la fel de nerezolvata – „care a fost primul: oul sau gaina?”. Valorizarea, increderea si respectul pe care ni le acordam noua insine se reflecta in ceea ce credem despre ceilalti. Sau invers?
Pe masura ce inaintam in viata, spune Eric Berne, prin contaminare cu mesaje inoculate de cei apropiati noua (parinti mai ales) sau cu mesaje extrase de noi din propria noastra experienta ne deplasam adesea spre celelalte trei pozitii.
Eu sunt OK, tu nu esti OK (cadranul 2, galben)
La pozitia aceasta ajungem in general prin sfaturile protectoare ale celor apropiati: „Oamenii sunt rai.”, „Toti vor doar sa profite.”, „Vezi, ca vorbeste lumea!”. Astfel, ajungem sa ii criticam pe ceilalti, sa-i dispretuim si sa-i acuzam: „Te-am ascultat pe tine si uite ce-am patit!”, „Din cauza ta…”.
Atitudinea pozitiei eu sunt OK-tu nu esti OK este de agresivitate, de inversunare. Resursele sunt considerate limitate, asa ca atunci cand castigi tu (caci esti OK) sigur pierde celalalt (pentru ca el nu e OK si asa merita).
Eu nu sunt OK, tu esti OK (cadranul 3, albastru)
Ajungem in viata la o asemenea pozitie atunci cand auzim prea multe critici. Cand suntem comparati cu un ideal al parintilor, cand ni se transmite mesajul ca suntem iubiti doar conditionat, cand facem frumos si extraordinar: „Nu esti suficient de bun, uite, X de ce poate?”, „Daca nu esti cuminte, nu te mai iubesc!”.
Persoana cu aceasta pozitie de viata este adesea cea care cedeaza, care asteapta, care rabda comportamente neplacute si frustrante, persoana care nu-si exprima parerile. Ii idealizeaza pe ceilalti si are sentimentul ratarii: „Eu nu sunt suficient de bun.”, „Nu merit sa fiu iubit.”.
Atitudinea pozitiei eu nu sunt OK-tu esti OK este de victimizare: victima care se complace, care suspina pe la colturi dar nu schimba nimic. Pentru ca ea nu e OK, de fapt merita tot ce i se intampla.
Eu nu sunt OK, tu nu esti OK (cadranul 4, gri)
Si daca te intrebai daca se poate si mai trist, ei, uite ca se poate: pozitia depresiei, a respingerii vietii. Persoana cu o asemenea pozitie de viata se plange mereu, nimic nu-i place. Asta daca mai are energia necesara pentru a se plange…
Atitudinea este de retragere, respingere fata de tot si de toate.
Ce poti face cu aceste informatii
1. Asculta-te si observa-te. Aveam in liceu o profesoara de geografie care se folosea de un model pedagogic tare simpatic: „prietenul meu extraterestru”. Daca ai avea un prieten extraterestru, cum i-ai spune ca sunt oamenii? Cum e lumea, vazuta prin ochii tai si sufletul tau? Ce iti spui ca sa-ti explici succesele si esecurile?
2. Gaseste pozitia ta predominanta. Am prezentat mai sus ideal-tipuri, constructe teoretice. Intr-o zi ingrozitoare, chiar cel mai optimist om o sa-si planga de mila si o sa blesteme lumea rea. Iar a doua zi s-ar putea sa-i treaca. Dupa o perioada cu multe dezamagiri una dupa alta, o persona bonoma s-ar putea sa spuna ca ceilalti lasa de dorit si vor doar sa profite. La fel, odata re-impacata cu sine se va impaca si cu lumea. Tu cauti acum pozitia in care stai cel mai mult.
3. Intreaba-te: De ce? De unde vine setul tau de credinte? Sunt cuvintele tale sau le-ai „prins” de la ceilalti?
4. Nu, multumesc. Nu primi afirmatii nesanatoase si nu accepta sa fii cineva-ul care nu e OK. Ofera varianta ta: eu sunt OK si de-aia te privesc si pe tine la fel. Si tu esti OK.
