Ideile curg si au coerenta de parca cineva iti dicteaza ce sa scrii… nici nu ai observat ca s-a inserat si picioarele au amortit pentru ca ai uitat sa te mai misti… ceaiul s-a racit demult… si deodata te trezesti ca ai finalizat mult mai mult ca de obicei.
Te-ai regasit vreodata in starea asta? E ca in filmele SF in care parca o raza de sus te lumineaza si pur si simplu stii ce sa faci. E o stare de inspiratie si de maxima productivitate.
Stai cu degetele pe tastatura si esti blocat… nu stii care e formula cea mai buna si nici nu prea te intereseaza. Cauti creionul de lemn preferat si te prefaci ca nu iti place ca-i de negasit. Cauti calimara cu cerneala, dar doar din priviri… iti aduci aminte ce bine era ieri cand ideile curgeau si totul mergea struna… si astazi, dupa 2 ore in fata laptopului, foaia e goala.
Te ridici si cauti culcusul unde ieri erai de neoprit, te asezi in aceeasi pozitie si parca apare din nou „raza”. Dupa cateva minute degetele danseaza iar pe tastatura si produci… te ridici de la birou si „raza” dispare.
Care este povestea ta?
Wow! Nu cred ca sunt unic, deci cu siguranta ai trecut prin asa ceva si vreau sa ne spui povestea ta.
Locul tau preferat e o canapea, e o masa cu scaun de lemn, e un hamac, e la bucatarie? Ce „accesorii” ai: un ceai sau un pahar de vin, o jucarie antistres sau blanita motanului. :) Si cum miroase acolo: e ceva care iti aduce aminte de cineva drag sau o lumanare parfumata?
Scrie-ne povestea ta la comentarii, poate avem locuri asemanatoare sau pur si simplu le dam si altora idei. :)
8 răspunsuri
Noi astia cu parul lung suntem previzibili: clasic, in my home office cu o mare cafea alaturi… multa, de calitate si cu bonus de ciocolata. Si neaparat proiect nou, orice da’ nou sa fie! Mama, zbarnai…
Unde as vrea sa-mi fie locul cu pricina: langa o apa, la marginea padurii, pe un fotoliu comod, cu un MacBook Pro pe care Mosu’ nu s-a sinchisit sa mi-l aduca. Zice ca-i naspa si pe la el! Macar daca-i scriam…
Si da, inca stiu unde mi-e locu’…
locul meu preferat e in sufletul meu ; acolo e pace , bucurie , autenticitate
Da, voi sunteti foarte previzibili :))) Pai, din cate stiu iti mai lipseste McBook-ul si fotoliul ca apa si padurea o ai deja.
Si cum faci Dana? cum ajungi acolo? din experienta stiu ca e calea cea mai lunga ….
Tocmai constat ca de cand m-am apucat de desenat in urma unui curs, desenez doar vinerea seara-noaptea, nu stiu de ce, poate sa fie o pura coincidenta.Deci locul meu preferat in unele zile de vineri e emisfera dreapta accesorizata de liniste.
O fi coincidenta, Ada? :)
Cum ai descrie cheful pentru desen?
Si eu scriu povesti tot vinerea :)
locul meu preferat este oriunde gasesc si retraiesc amintiri
din perioada copilariei , cand traiau chiar si bunicii, cand ma supara ceva sau cineva se gaseau atatia oameni iubitori in jurul meu care sa ma impece, cand asteptam cu sufletul la gura sa creasca aluatul prajiturilor al caror gust si miros il voi cauta toata viata , …etc …etc…
@ Cristina, mi se intampla sa-mi aduc aminte de ceva anume cand mirosul e familiar :)