Cand esti dezamagit din cauza ca ceva nu a mers asa cum voiai, opreste-te putin, gandeste pozitiv si fii bucuros, deoarece viata se pregateste sa-ti ofere ceva mai bun.
Nu stiu cine a spus aceste cuvinte, insa ele definesc exact un mecanism al vietii: tot ce ni se intampla e spre binele nostru chiar daca nu ne dam seama de asta.
Ati putea contesta intreband „Cum e posibil sa fie spre binele cuiva sa moara intr-un accident sau de o boala grea?”. Privind din punctul nostru limitat de vedere, de fiinte umane ce ne vedem separate si traind o singura viata, intrebarea pare indreptatita. Insa de la un alt nivel al identitatii intelegem (si traim) perfectiunea vietii, in care acel „nimic nu e intamplator” isi gaseste explicatia. Pana la urma, totul tine de destin…
Destinul – fix sau creat?
Iata intrebarea care framanta omenirea de la inceputuri. E cineva care ne-a fixat strict pasii sau singuri ii cream? Avem libertate de alegere sau fiecare secunda din viata ne este “predeterminata”? Raspunsul e simplu…
Niciuna din ele si in acelasi timp amandoua
Daca nu intelegem ca in univers paradoxurile coexista s-ar putea sa ne vina greu sa acceptam asta. Insa realitatea e ca nimic nu e sigur niciodata, “adevarul” e in continua miscare si schimbare – astfel ca tot ce s-a spus sau se va spune despre destin este si va fi, in acelasi timp, adevarat si fals.
Varianta cea mai raspandita in ce priveste destinul este: cei mai importanti pasi din viata iti sunt fixati, iar tu ai libertate de miscare in anumite limite. Si eu sunt adeptul acestei “teorii” (care e doar o teorie, nu poate fi verificata practic pentru toata omenirea). E un simplu mod de a te raporta la viata – pentru mine s-a verificat. Si am sa va povestesc…
O scurta intamplare
Ceva ce mi s-a intamplat saptamana trecuta. O “lovitura” a “destinului” care m-a “readus” pe calea potrivita. O cale pe care o simteam, insa care in ultimul timp trecuse oarecum in plan secundar.
Trebuia sa investesc o suma mare de bani intr-o afacere la care ma gandisem de cateva luni. Iar saptamana trecuta am fost impiedicat sa fac asta, exact cand (in mintea mea) totul era clar si hotararea era luata. Am fost intors din drum cu forta cand mai aveam cateva minute pana sa o inchei.
Nu vreau sa intru in detalii cum s-a intamplat sau de ce, insa evenimentul si “semnele” care au urmat mi-au aratat clar unde gandeam eronat si ce anume incercam sa evit, in viata mea, astfel. Si nu numai ca dupa aceea am descoperit unele neajunsuri ale afacerii pe care nu le vazusem pana atunci si care mi-au dat timp sa ma mai gandesc daca o mai vreau sau nu, in viitor.
Ci modul in care m-am simtit referitor la noua cale spre care am fost “impins” mi-a aratat ca “lovitura destinului” a fost cea potrivita. Si ca, intr-adevar, exista cineva sau ceva care iti arata pasii importanti in viata. Ce faci dupa aceea e alegerea ta. Si nu a fost singura experienta in care am simtit “mana destinului”… daca stau sa imi amintesc numai in ultimii 12 ani pot gasi o multime de exemple.
Invataminte
Cred ca multi dintre noi am avut parte de astfel de experiente in care am simtit ca este ceva mai presus de vointa noastra si care ne indreapta pe drumul “cel mai potrivit”.
Si care ar fi acest drum? Desi, in plan fizic, el este diferit pentru fiecare dintre noi, la nivelul sufletului este acelasi. Criteriul dupa care evaluam daca suntem pe drumul cel bun este simplu.
Nivelul de liniste interioara pe care il simtim luand acea decizie. Fie ca o luam de buna voie sau “fortati” de imprejurari, daca dupa aceea ne simtim impacati cu noi insine, suntem pe drumul cel bun in viata.
Insa… atentie! Faptul ca acum ne simtim bine in privinta alegerii nu inseamna ca trebuie sa ne pierdem vigilenta. Pe parcurs, ceea ce simtim se poate schimba, nu exista nimic fix in viata. Nici destinul, nici alegerile noastre libere nu sunt “pentru totdeauna”.
E bine sa tragem invataminte din fiecare intamplare si sa inaintam cu incredere intelegand ca avem puterea de a atrage catre noi tot ce e mai bun.
31 de răspunsuri
Optimism is the madness of insisting that all is well when we are miserable…( Voltaire)
Destinul m-a adus cu siguranta printre voi in urma cu un an de zile… multumesc lui Dumnezeu!! si tie, Marius, caci aici ai fost mana destinului meu!! Am invatat aici sa am curajul de a spune DA si de a spune NU.. ceea ce pentru mine este esential. Dincolo de ‘imagine’ si de dorinta de a lauda cu orice pret.
Si acest destin m-a adus in situatia de a vedea (vorba vine! a citi) un roman citandu-l pe Voltaire in lb. engleza…….
Nu e vina nimanui, daca stau sa caut radacini mi se pare chiar si normal, asa cum spunem despre alte multe lucruri: este in acelasi timp si normal – si nu este normal… Toate se cuprind unele pe altele, si fiecare isi poate extrage intelegerile proprii din simultaneitatea desfasurarilor. Concretul si abstractul se impletesc mereu, formandu-se reciproc.
No – ashe…..
Lasand asta la o parte, tema destinului mi se pare deosebit de bine prinsa in incercarea ta reusita de a oferi o lingura de mare cu peisajul sau cu tot. Ceea ce nu este de loc usor. Toate ideile de la INVATAMINTE mi-as dori ca lumea sa le inteleaga, sa le patrunda. Nu acum, pe loc, total si universal… :) dar poate le retinem in timp si ne gandim la ele.
Intr-un context foarte larg, aceste lucruri pot fi discutate intr-o tema a multidimensionalitatii trairilor noastre contemporane. Spun ‘contemporane’ pentru ca avem poate, acum, mai multa libertate de gandire, cred eu…
Te sustin in tema ta, ca si in celelalte. Chiar daca nu sunt multi care inteleg ca suntem intr-un moment in care avem nevoie de patrunderi in multe sfere asupra carora nu ni s-au deschis inca ochii bine de tot.
Nu vreau sa insist, cred ca atat este suficient.
Multumesc, Cristiana. Ei, destinul asta ne duce pe cai nebanuite…totul e sa le acceptam. Si daca nu ne place, sa schimbam…
Maestrul meu de qigong are o maxima pe care o repeta si care mie mi se pare relevanta :”Fii atent la gandurile tale,pentru ca ele vor fi cuvinte.Fii atent la vorbele tale,pentru ca ele vor fi fapte.Fii atent la faptele tale pentru ca ele vor fi obiceiuri.Fii atent la obiceiurile tale,pentru ca ele vor fi caracterul tau.Fii atent la caracterul tau,pentru ca el va fi destinul tau”…mult succes in practica,Marius,si nu numai!
Syd – multumesc la fel. Da, chinezii taoisti au o multime de ‘vorbe de duh’…
Excelent articolul, Marius. Asa cred si eu, ca pasii importanti sunt „predestinati”, ca cineva acolo ne „ghideaza” subtil si intreaga existenta este incifrata, iar semnele sunt peste tot, ideea e sa le observi…Uneori ma socheaza destinul cand imi pune in fata niste coincidente incredibil de incifrate pana in cel mai mic detaliu…Omraam spunea ca universul este matematic, ca totul e plamadit din cifre. In cazul destinului meu chiar se aplica.
Mi-am descompus si numele si e incredibil de exact si conform cu misiunea mea, si etimologic, si numerologic, etc.
Profesorul Grigore Albu Gral spune ca numele nu sunt intamplatoare ci in ele stau inscrise destinele oamenilor care le poarta, si prin „Kagyo-magya” stramoseasca geto-daca (un fel de stiinta a cuvintelor, foarte interesant; vezi „sermoterapie”) se poate afla intelesul fiecarui nume. Deci nimic nu e intamplator. Insa totul e relativ.
Daaa…sa stii ca nu e intamplator si relativ in acelasi timp hihihi
Ma bucur ca am ,, ajuns” din intamplare” sau nu aici. Nu vreau sa ma pierd in amanunte, insa tot ce doresc sa transmit este ca, de 2 ani viata mea se desfasoara doar asa cum doresc eu datorita cunoasterii aprofundate a Legii atractiei.Filmul ,,Sectetul” m-a invatat sa aplic si credeti-ma am parte doar de succes, de impliniri , atrag in jurul meu oameni si lucruri pe care le doresc.Va doresc sa faceti la fel, detasat, relaxat si nu o sa va vina sa credeti ochilor.
Foarte frumos…succes in continuare !
nu exista destin, nu esti liber doar in anumite limite, ai libertate absoluta in a-ti alege calea
toate limitarile de care spui („anumite limite”) sunt doar limiting beliefs, sunt doar in tine, daca schimbi acest crez, ele vor disparea
iar `lovitura destinului` tot rezultatul gandurilor si actiunilor tale a fost, nu fatalitatea, tu ai fost cel care ai determinat universul sa te `indrume`, chiar daca nu la nivel constient
vorba unui bun prieten de-al meu: free your mind
succes :)
De acord cu ‘lovitura destinului’ inconstienta.
Insa doar schimbarea credintelor limitative e mult prea putin in a atinge libertatea absoluta. Sau, ca sa ma exprim mai clar, una e sa crezi ca ti-ai schimbat credinta limitativa, alta e sa se si intample la nivel profund, celular, de ADN – ca sa elibereze energia necesara ‘depasirii limitelor’. Filozofia e una, practica e alta…
Daca ar fi simplu, oamenii ar putea pretinde ca beau otrava sau se arunca de la etaj si nu patesc nimic intrucat au depasit credinta limitativa ca vor muri. Ceea ce nu e cazul.
Nu avem aproape nici un fel de liberatte, la modul practic, in acest univers – suntem niste masini conditionate care ne imbolnavim, imbatranim si murim – asta e destinul nostru. Intre timp, mai facem si noi cate ceva…Cand vom reusi sa depasim moartea, atunci putem spune ca avem libertate absoluta de a ne alege calea…(parerea mea, no offense)
Succes si tie !
mda, chestia cu depasirea limitelor cere studiu si o practica indelungata, oricat de mult ne-am curata de aceste `limiting beliefs`, mereu vor ramane cateva reziduuri, care pana la urma provoaca moartea si imbatranirea
nu vreau sa intru in discutii prea profunde, dar au existat totusi oameni care au atins acest nivel zero al limitarilor, cum ar fi buddha si isus si, probabil, si alti mari invatati, mai ales in orient
succes :)
Au existat mult mai multi – eu ma refeream la noi, in societatea actuala…Depasim multe limite dar tot mai raman…
da, asa este :)
Da draga Marius =te ..citesc de ceva anisori…si cred ca ..*am urcat* si eu alaturi de tine(desigur nu ca tine)..:)..DESTINUL,acest cuvânt magic=am o dilema chiar dupa citirea ultimilor tale concluzii:..*urcând* totusi in CONSTIINTA(care pe scurt ar fi schimbarea ATITUDINEI fata de mama VIATA..si nu numai),devenind mai CONSTIENTI(practic neconditionând CONSTIINTA si mai ales ..*prasind* aplicativ pe câmpurile infinite ale CUNOASTERII),nu cumva la fiecare etapa a acestor nivele(de CONSTIINTA si CONSTIENTA),atinse,..intram pe alt SOFT de VIATA in care evenimentele ce vor succede ..sunt deja scrise sa fie=??..mi-e cam neclar DE CE ,o mare parte din OMENIRE (..*multi chemati putini alesi..*),n-au *prevazut* in SOFTUL lor de VIATA sa ..*creasca* in ..SLAVA.
DE CE , CREATIA a trimis ..pe piata,acesti copii ai strazii(aurolaci,cersetorii de pe la bisericii..etc) handicapati etc=lor li s-a refuzat din START(prin *programul* mediului social impus)..accesul la dezvoltare personala.Nu putem vb. draga Marius de ..vietile trecute ,karma..etc=amândoi(tu in special) stim ca REÂNCARNAREA e o ..floare extrem de rara=ca sa ..revii in aceeasi IDENTITATE(cu acelasi *comitet* de ..sufletele=eul-ete),practic nici 1% din OMENIRE nu cred ca acceseaza aceasta ..floare..Si atunci DE CE este aruncata pe ..piata VIETII aceasta masa de ..carne de tun umana..Doar ca unii din noi(ce-i *..putini alesi..*),sa ..intelegem diferenta..?? Si oare CE face aceasta diferenta=??…Multumesc draga Marius…ai fost *programat* sa ajung sa te ..citesc ..
Aurelian – multumesc. Insa de ce sa nu fie vorba de ‘karma’ ? Poate fi vorba de asta – trecutul care creaza viitorul, indeosebi pentru marea masa de oameni ‘netreziti’.
Poate din punctul nostru de vedere e ‘carne de tun ‘ umana – insa daca ea nu ar exista, nu ar putea fi nici opusul – oameni constienti. Sau, cum era o vorba „Dumnezeu ofera o parte din El pentru a trai experienta ‘raului’, pentru ca cealalta parte din el sa poata trai experienta ‘binelui’.” Deci echilibrul intre nivelele de energie si constiinta este prezent tot timpul – atat in exterior, la nivel fizic, cat si in interiorul fiecaruia dintre noi.
Cand devii constient reusesti sa faci separarea dintre grau si neghina in interior – si, treptat, si in exterior. Altfel, cam greu…Deci ‘diferenta’ o face nivelul de constiinta – masura in care te cunosti, in care iti observi multiplele sub-personalitati (roluri) si cum le integrezi si le unesti in tine…La categoriile mentionate de tine, acest lucru e extrem de dificil, poate chiar improbabil…
Cred ca toti am prevazut sa crestem – insa nu in aceeasi perioada de timp. Unii in acesta ‘viata’, unii peste zeci sau sute de ani terestri – care din punct de vedere cosmic nu sunt nici o fractiune de secunda…
si eu sunt convinsa ca tot ce ni se intampla se intampla cu un scop.Trebuie sa scoatem lectia care trebuie invatata.
Mai cred ca avem semnale cand urmeaza sa facem ceva.Semnale pe care ne facem ca nu le vedem,dar in timp ne dam seama ca ele au existat.
Sa iau exemplu o relatie care s-a sfarsit.Sunt sigura ca de la inceput in orice astfel de relatie avem anumite semnale,le trecem cu vederea,speram in schimbarea omului din fata noastra si pana la urma vedem ca daca tineam seama de acele semnale evitam o suferinta.
Sau poate trebuia sa traim acea suferinta pt a invata lectia care trebuia.Daca in acel moment nu invatam lectia vom avea in viitor o relatie asemanatoare cu un final la fel si asta tot asa pana ne desteptam sa fim atenti la LECTIE.
O chestie care o practic eu cand sunt f.nehotarata…las totul in mana lui Dumnezeu,sa ma indrume el pe calea cea buna…si ceva se intampla intr-o anumita directie si crede-ma ca e directia buna .Sunt convinsa ca atunci cand am fost dezamagita ca mi s-a intamplat ceva rau(ma refer cand mi s-a terminat o relatie sau am fost dezamagita de un om),chiar daca am suferit pe moment,in adancul meu sunt convinsa ca m-a ferit Dumnezeu de un rau mai mare.
Da, o atitudine buna de a lasa totul sa se aranjeze de la sine…
suntem absolut liberi sa alegem cursul vietii noastre,,,dar soarta nu o putem schimba,,oricat de mult am dorii acest lucru,sau pri pe cate cai am alerga,,,,,
sau pe cate cai am alerga,,tot acolo unde ne este sortit la final ajungem,,,,ocolisurile nu fac decat sa lungeasca calatoria,,,,,,
@stefanna
nu exista destin, nu exista menire, nu exista nici un catastif divin in care iti este deja scris viitorul… daca ar fi asa, ai putea linistit sa te intinzi pe un pat sau pe sine si sa nu te mai ridici niciodata… ;)
Stefan – uite, vezi serialul ‘Flash Forward’ si mai vorbim daca exista sau nu…(sau ce anume exista si ce nu…)
Si apropo de ‘lovitura destinului’ de care povesteam acum cateva luni – intre timp i-am dat o alta semnificatie fata de cea din articol. Te adaptezi tot timpul in functie de rezultat – pana la urma, insa, toate interpretarile sunt doar ale mintii tale, moduri in care iti ‘indrepti’ energia…in mod absolut, nimic nu conteaza…
@stefan murgeanu
oare chiar nu exista????care este certitudinea ca nu?si daca exista atunci ce avem de pierdut recunoscandul?????
@marius stan
multumesc,,,,,,,
@Marius ok :) o sa ma uit si ideea cu adaptarea in ftie de rezultat mi se pare rezonabila ;)
@stefanna ce avem de pierdut daca recunoastem ca exista destin? in primul rand nevoia si dorinta de a mai actiona… daca viitorul tau este deja scris, nu mai conteaza deciziile pe care le iei sau actiunile pe care le intreprinzi in prezent
daca exista un destin si viitorul meu este scris deja, nerecunoscand asta eu nu pierd nimic (!!!) pentru ca, nu-i asa?, oricum se va intampla cum e scris
dar daca NU exista destin si nu este scris viitorul inca, insa crezi ca viitorul este scris deja si deciziile si actiunile tale nu conteaza, ar putea sa iasa cam prost
repet intrebarea (valabil si pt Marius): daca exista destin si viitorul este scris deja, de ce te mai trezesti dimineata? de ce mergi la serviciu? de ce faci zilnic ce faci? viitorul fiind scris deja, nu ar trebui sa il implinesti, indiferent ca stai 10 ore la serviciu sau 10 ore in pat?!?! ;)
multumesc :)
N-a zis nimeni ca e scris 100% – ar fi absurd. Insa e clar ca sunt intamplari pe care cu greu le poti evita – o astrograma buna, sau un ‘prezicator’ bun le pot evidentia. Cum te comporti cand le intalnesti, ce faci ca sa scapi de ele…asta e exprimat clar in ‘Flash Forward’.
Viitorul deja exista in multe ‘posibilitati’, cea mai probabila fiind o continuare logica a trecutului si prezentului. Unii pot determina a nivel energetic boli ce apar in fizic peste 1-2 ani ; daca ai informatia din timp (si o crezi) iei masuri si corectezi in energetic, nu lasi boala sa avanseze. Daca nu crezi sau nu faci nimic…in timp consecinta acestei alegeri se vede. Puteai sa-ti schimbi ‘destinul’ (de a te imbolnavi) dar n-ai facut-o…
Deci destinul e o combinatie intre ceea ce faci in prezent si ceea ce ‘vine’ catre tine ca urmare a trecutului..plus alti factori ce tin strict de viitor pe care abia acum fizica cunatica ii desluseste. Complicat lucru…
@Marius,
in aceasta forma, da, sunt perfect de acord
la fel cum sunt de acord si cu ideea ca fiecare are un loc bine stabilit in univers, ca intr-o orchestra, si ca nu poate iesi nimic bun daca violoncelistul incearca sa cante o arie de opera, de exemplu :)
Hehe da, corect – fiecare cu ‘locul’ sau…
‘Flash Forward’ – http://www.imdb.com/title/tt1441135/
@stefan murgeanu
de ce ma ridic din pat dimineata?????pentru ca asa este omenesc,,pt ca trebuie sa muncesc,,,,,ne nastem pt a munci,,a realiza si construi viitorul,,,oare ziua de maine cine poate spune ca ii apartine??????cine poate afirma ca se va trezi din pat si va semna un proiect foarte important pt el??este adevarat ,,,trebuie sa muncim ,sa luam decizii,,sa speram in totul cat mai bine pt noi,,dar nu putem nega faptul ca urmam fara sa fim constienti ceeea ce trebuie sa infaptuim,,,,oare tu poti canta la vioara daca nu ai vocatie si placere pt asta??
@stefan murgeanu
asa cum a spus si @mariu stan nu este scris totul ,,in amanunt,,dar lucrurile importante din viata unui sunt pecetluite in destin,,fie ca acceptam fie ca nu,,o seara frumoasa pooop